Matronalia – originea îndepărtată a obiceiurilor de 1 Martie, 8 Martie şi a altor ritualuri de primăvară

Matronalia – originea îndepărtată a obiceiurilor de 1 Martie, 8 Martie şi a altor ritualuri de primăvară
  • Acasă
  • /
  • Fără categorie
  • /
  • Matronalia – originea îndepărtată a obiceiurilor de 1 Martie, 8 Martie şi a altor ritualuri de primăvară

Matronalia, în antichitate, după vechiul calendar roman, se celebra la 1 Martie, care era prima zi de primăvară şi prima zi a Anului Nou – o sărbătoare a “matroanelor”, adică a soţiilor cetăţenilor romani şi a mamelor (mater familias), denumire dată, în semn de respect, femeilor căsătorite din aristocraţia romană (conotaţia ironică a cuvântului “matroană” […]

Matronalia, în antichitate, după vechiul calendar roman, se celebra la 1 Martie, care era prima zi de primăvară şi prima zi a Anului Nou – o sărbătoare a “matroanelor”, adică a soţiilor cetăţenilor romani şi a mamelor (mater familias), denumire dată, în semn de respect, femeilor căsătorite din aristocraţia romană (conotaţia ironică a cuvântului “matroană” intervenind târziu, în epoca modernă). Sărbătoarea era dedicată, de asemenea, Romei, primăverii si copiilor.

La sărbătoarea Matronalia (sau Matronaliile) participa şi zeul Marte, în semn de recunoaştere a reconcilierii dintre romani şi sabini, după legendarul eveniment al “Răpirii sabinelor”, despre care izvoarele latine spun că ar fi avut loc în timpul domniei lui Romulus. După întemeierea Romei şi popularea cetăţii cu bărbaţi, romanii – afirmă legendele – ar fi invitat la sărbătoarea “Consualia” poporul sabinilor, răpindu-le pe femeile nemăritate, ceea ce a condus la un lung război între cele două popoare, încheiat printr-un acord prin care se recunoştea sabinilor cetăţenia romană, iar suzeranul lor, Titus Tatius, a fost acceptat la conducerea Romei.

În acelaşi timp, chiar denumirea lunii martie vine de la Zeul roman Mars (Marte), zeu al războiului, dar şi al renaşterii naturii, protector al muncilor agricole şi al recoltelor, fondator şi ocrotitor al Romei, tatăl gemenilor Romulus şi Remus, rezultati din căsătoria cu vestala Rhea Silvia, preoteasă a zeiţei focului domestic, Vesta.

Matronalia şi originile autohtone ale sărbătorilor de primăvară

În cultura populară românească s-au păstrat reminiscenţe ale vechii culturi antice latine şi s-au adăugat alte elemente, specifice tradiţiilor autohtone. Peste timp, s-a conservat, în mentalul colectiv, amintirea unor mituri care reflectă fie începutul capricios de primăvară, fie, ca şi în cazul sărbătorii Matronalia, ideea de renaştere, fecunditate.

Una dintre cele mai cunoscute şi mai vechi legende româneşti legate de primăvară şi de luna martie este despre Baba Dochia (al cărei nume poate fi al vechii Dacii), personaj mitologic care întruchipează “nerăbdarea” lumii în aşteptarea renaşterii, iar “zilele babei” sunt cele în care se dă “lupta” finală dintre iarnă şi triumful luminii. Purtarea unui mărţişor, legat cu şnur răsucit, alb şi roşu, ar însemna invocarea protecţiei Babei Dochia.

Şi Legenda Mărţişorului (simbol al primăverii, specific spaţiului balcanic) este legată de miturile de întemeiere şi de momentul când sacrificiul lui Decebal şi al nobililor săi, apărând cetatea Sarmisegetusa, a coincis cu înflorirea primilor ghiocei, care au crescut mai mari şi mai mulţi ca oricând. Se spune că localnicii i-au făcut buchetele legate cu fir alb şi roşu de lână, creând astfel primele mărtişoare.

Alte mituri povestesc cum un tânăr a pornit în căutarea Soarelui, ţinut prizonier de vânturi şi nori sau de un balaur, După luni de viscol şi ger, tânărul a eliberat Soarele, moment în care o lumină roşie a străpuns cerul sau, în alte variante, sângele balaurului a curs peste zăpadă, firele albe şi roşii, împletite, anunţând întoarcerea la viaţă a naturii.

Un anotimp plin de promisiuni

Strict etimologic, cuvântul “mărţişor” este un derivat diminutival de la “marţ” (denumirea populară a lunii martie, din latinescul “Mars”), cu sufixul -isor. Mulţi etnologi cred că originea îndepărtată a obiceiurilor de Mărţişor trebuie căutată în vechea lume tracică, peste care s-au suprapus ritualuri, mituri latine sau slave.

Dincolo de mituri, etimologii, ritualuri, obiceiuri, se pare insă că există ceva în fiinţa noastră care înţelege, intuitiv, ritmurile eterne cărora ne supunem, există ceva care aşteaptă triumful luminii şi al bucuriei de a fi, iar faptul că acest moment se asociază şi cu elogiul feminităţii nu poate decât să potenţeze semnificaţiile începutului de martie, începutul unui anotimp plin de promisiuni.

Primăvara frumoasă tuturor!

( Destepti.ro )


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta