Intr-o tara in care cersitul practicat prin inselaciune este la ordinea zilei in toate activitatile politice si sociale nimic nu trebuie sa ne mai uimeasca. In Romania cersesc toti, de la opinca la vladica. Diferenta este ca unii cersesc pentru supravietuire, iar altii cersesc cautand sa se imbogateasca pe seama celor dintai.
Cersitul infloreste inainte de alegeri in cea mai mincinoasa maniera. Atunci mai-marii tarii isi schimba mastile si hainele, si coboara din vilele lor luxoase in satele noastre pustiite de deznadejde. Ajungand in mijlocul multimii, mananca laolalta cu saracii promitandu-le un viitor de vis. Cu toate ca zambetele si mastile sunt tot timpul false, bietii nostri alegatori se lasa prostiti de fiecare data. Cersitul si ploconeala in fata norodului se incheie in ziua votului, cei mai iscutiti milogi, vorba regretatului actor Dinica :” Mana care sta intinsa, nu primeste pomana, daca nu spune o poveste!”, ajung in fruntea bucatelor, preiau puterea si scuipa in urma. Apoi fura linistiti, timp de 4 ani si ultimii bani ai celor carora le-au promis raiul pe pamant.
La nivel local si administrativ, oamenii de rand sunt scosi din joc. De data aceasta cersetorii sunt functionarasii care isi doresc fotolii mai calde si stau cu mana intinsa in fata noilor stapani ai tarii. Obiedienta fata de noii conducatori atinge paroxismul, cei care dau dovada de supusenie oarba urca mai sus pe scara ierarhica.
Ca atare, daca din spectacolele jucate de politicienii cabotini, care se metamorfozeaza in calici ai strazii in perioada campaniei electorale, au de suferit adevaratii cersetori, de pe urma modului in care isi joaca rolul acesti cabotini avem de tras ponoase noi toti. Probabil acesta este unul din motivele pentru care Romania a ajuns cea mai saraca tara din UE. Pentru acesta maladie exista insa si un tratament extrem de simplu. Zadarnice sunt protestele , grevele si alte uneltiri desarte, in care oamenii sunt folositi pe post de pioni de unii politicieni care vor sa ne cerseasca votul in continuare. Leacul de vindecare este mintea noastra, fiinca Dumnezeu ne-a daruit ratiune. Astfel daca ne vom aminti ca avem un cap pe umeri, vom intelege cel putin in fata copiilor si nepotilor nostri sa ne pastram demnitatea. Pentru aceasta este suficienta doar un pic de dorinta si de efort pentru a nu mai intinde mainile in fata nimanui si a nu ingenunchia in fata nimanui.
Nu este neaparat sa fie vociferate emotiile daca sunteti fricosi. Este suficient sa ganditi in tacere, si sa actionati la vot cu ratiune.
