( Alexandra Loy – Caleaeuropeana.ro )
Comisia Europeană a primit în ultima săptămână din aprilie 12 planuri naționale de redresare și reziliență (PNRR), patru dintre ele de la Franța, Italia, Germania și Spania, cele mai mari state din UE.
Portugalia a fost primul stat membru care și-a transmis PNRR la 22 aprilie, urmat de Germania și Grecia la 28 aprilie, Franța și Slovacia la 29 aprilie și Danemarca, Letonia, Luxemburg și Spania, la 30 aprilie, respectiv Austria, Belgia și Italia pe 1 mai.
Comisia a primit planuri oficiale de redresare și de reziliență din partea Belgiei, Italiei, Austriei și Sloveniei. Aceste planuri prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care fiecare stat membru intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
MRR este instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, planul UE pentru o ieșire mai puternică din pandemia COVID-19. Acesta va pune la dispoziție până la 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini investițiile și reformele (în prețurile din 2018). Această sumă se împarte în granturi în valoare totală de 312,5 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 360 de miliarde EUR. RRF va juca un rol crucial în sprijinirea Europei pentru a ieși mai puternică din criză și pentru a asigura tranziția ecologică și digitală.
Prezentarea acestor planuri vine în urma unui dialog intens între Comisie și autoritățile naționale ale acestor state membre în ultimele luni.
De asemenea, săptămâna trecută, ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a dat asigurări că România este în grafic în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență și a explicat că țara noastră se află în ”plin proces de consultări” cu executivul european, afirmațiile sale fiind făcute în contextul în care presa a relatat că planul României a fost criticat de Comisia Europeană și ar trebui refăcut.
Mai mult, Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și în acel moment ”vom putea pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, la începutul lunii aprilie, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), acestea fiind urmate și de o vizită a lui Cristian Ghinea la Bruxelles. Conform anunțurilor inițiale, PNRR ar fi trebuit depus la Comisia Europeană până la 31 mai.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică luna trecută și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.
Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 30,44 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.
