( Robert Lupitu – Caleaeuropeana.ro )
Președintele Partidului Popular European, Donald Tusk, cunoscut critic al atitudinii agresive a Rusiei față de Ucraina, a declarat luni că singura modalitate prin care Moscova poate înceta ostilitățile față de Ucraina este prin abandonarea construcției gazoductului Nord Stream 2.
“Dacă vreți cu adevărat să opriți agresiunea Rusiei împotriva Ucraina, trebuie să renunțați la Nord Stream 2. Mai simplu de atât nu se poate“, a scris Tusk, fost președinte al Consiliului European, pe Twitter.
Mesajul său vine după o reuniune prin videoconferință a miniștrilor de externe din țările UE, care au discutat și cu ministrul de externe ucrainean Dmytro Kuleba cu privire la situația din regiune.
Într-o conferință de presă ce a urmat reuniunii, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a precizat că pentru moment Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea de noi sancţiuni economice Moscovei sau expulzarea unor diplomaţi ruşi, deși s-a arătat îngrijorat de ceea ce a descris drept “cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată”, referindu-se la 150.000 de militari ruși care ar fi comasați la frontierele cu Ucraina și în Crimeea ilegal anexată.
Deși indirect, mesajul lui Tusk pare îndreptat către Germania, țara destinație a proiectului de gazoduct conceput și derulat de gigantul rus Gazprom, care nu vrea să renunțe la acest proiect despre care susține că este pur economic, în timp ce Statele Unite și mai mulți parteneri din Europa Centrală și de Est, inclusiv Polonia, atenționează că gazoductul are mize geopolitice și de sporire a dependenței Europei de gazul rusesc.
Apelul lui Tusk poate fi privit și în cheie politică, având în vedere că guvernul de la Berlin este condus de Angela Merkel, un membru marcant a creștin-democraților europeni, formațiune pan-europeană pe care fostul prim-ministru polonez o conduce din noiembrie 2019.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.
Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.
În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.
Guvernul german a respins până acum orice intervenţie politică în masivul proiect, care este finanţat jumătate de compania rusă Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania prin Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. În schimb, coordonatorul guvernului german pentru relațiile transatlantice a avertizat recent că “Nord Stream 2 este un obstacol în calea unui nou început, iar lucrările de construcție trebuie oprite”.
În ultimele săptămâni, SUA au sporit presiunile asupra Germaniei, secretarul de stat al SUA Antony Blinken având o primă, dar “scurtă întrevedere” cu ministrul german de externe Heiko Maas la Bruxelles, în marja participării la reuniunea miniștrilor de externe din țările NATO. În acest cadru, Blinken i-a transmis omologului german opoziția SUA față de conducta Nord Stream 2, afirmând că Washingtonul consideră acest proiect”o idee proastă, atât pentru Europa, cât şi pentru Statele Unite”.
