Dragu: Rata la bancă a crescut de la 1.350 lei în iulie 2021, la 2.400 lei în iulie 2022 şi va urca la peste 2.600 lei în august

Dragu: Rata la bancă a crescut de la 1.350 lei în iulie 2021, la 2.400 lei în iulie 2022 şi va urca la peste 2.600 lei în august
  • Acasă
  • /
  • Politică
  • /
  • Dragu: Rata la bancă a crescut de la 1.350 lei în iulie 2021, la 2.400 lei în iulie 2022 şi va urca la peste 2.600 lei în august

( Andrei Pricopie – TheEpochTimes ) Fosta şefă a Senatului, Anca Dragu, a atras atenţia că Banca Naţională a majorat rata de politică monetară cu 75 puncte de bază, de la 4,75% la 5,5% pe an, acest lucru urmând să ducă la majorarea tuturor ratelor dobânzilor şi, implicit, a ratelor la creditele bancare. „Majorarea ratei […]

( Andrei Pricopie – TheEpochTimes )

Fosta şefă a Senatului, Anca Dragu, a atras atenţia că Banca Naţională a majorat rata de politică monetară cu 75 puncte de bază, de la 4,75% la 5,5% pe an, acest lucru urmând să ducă la majorarea tuturor ratelor dobânzilor şi, implicit, a ratelor la creditele bancare.

„Majorarea ratei de politică monetară are ca scop temperarea creşterii preţurilor şi diminuarea presiunii pe cursul de schimb, cu atât mai mult cu cât deficitul de cont curent este în creştere şi va ajunge anul acesta la circa 7% din PIB. Din păcate, creşterea ratei de politică monetară va conduce la majorarea tuturor ratelor dobânzilor şi, implicit, a ratelor la creditele bancare. Astfel, la un credit ipotecar în valoare de 250.000 de lei pe 30 de ani la o rată a dobânzii ROBOR 3,5%, rata lunară a crescut de la 1.350 de lei în iulie 2021, la circa 1.600 de lei în ianuarie, 2.400 de lei în iulie şi, probabil, peste 2.600 de lei în august 2022”, a declarat Anca Dragu.

Potrivit liderului USR, creşterea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor are în principal cauze externe – pandemia urmată de război – dar are şi o puternică componenta internă, legată de slaba capacitate de administrare a guvernului PNL – PSD – UDMR.

„În loc să guverneze, cele trei partide îşi împart funcţii politice, îşi angajează pilele pe salarii bune şi nemeritate – vezi recentul caz al fostului ministru PSD al agriculturii care angaja pilele actualului ministru al agriculturii, deşi chiar el îi consideră ‘tâmpiţi'”, a subliniat Anca Dragu.

Senatoarea a opinat că diferenţa de performanţă, de pricepere şi de seriozitate a guvernelor se traduce în cifre, astfel:

– În timp ce rata inflaţiei în România este 15,1%, în zona Euro este 8,9% şi în UE este 9,6% (date Eurostat, luna iunie)

România se împrumută la cel mai mare cost din UE.

– România are cel mai scump cost al finanţării. În timp ce randamentul la titlurile de stat la 10 ani este de 8,74% în România, în Cehia este de 5,12%, în Bulgaria este de 1,77%, în Croaţia este de 3,02%, în Polonia 7,14, iar în Ungaria 7,95%. Este de remarcat performanţa Croaţiei, o ţară care va adera în curând la Zona Euro după o lungă perioadă de recesiune şi dificultăţi economice. Cum se explică performanţa Croaţiei? Printr-un guvern responsabil, ambiţios, de profesionişti care au pus interesele ţării pe primul loc.

Situaţia economică în România este dificilă, cu inflaţie ce pare a fi scăpată de sub control, cu importuri masive, deficite de cont curent şi bugetare ridicate, iar indicatorii lunari recenţi arată îngrijorător – de exemplu, comerţul cu autovehicule este în scădere, în timp ce preţurile în industrie au explodat.

Soluţiile guvernului întârzie să apară.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta