( Andrei Popescu – TheEpochTimes )
Asociaţia Pro Infrastructură a reacţionat, duminică seara, la anunţul făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, cu privire la achiziţia a 20 de trenuri electrice care vor putea atinge 200 de kilometri la oră, în valoare de 180 de milioane de euro.
Mai exact, asociaţia a susţinut, într-un mesaj postat pe Facebook, că în România nu există linii unde trenurile pot atinge 200 km/h şi că, „probabil, nici nu vor exista mai devreme de 20 de ani”.
„Cerem Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) să explice public cum a ajuns la concluzia că ţara noastră trebuie să achiziţioneze rame electrice de 200 km/h”, se mai arată în mesajul asociaţiei.
În continuare, redăm mesajul Asociaţiei Pro Infrastructură:
Domnule ministru, unde anume vor circula trenurile cu 200 km/h? Din seria „să ne facem imagine cu infrastructura şi materialul rulant”, ministrul Grindeanu se laudă pe persoană fizică folosind poze din Elveţia (link: https://bit.ly/3Al60f9) că o instituţie a statului (ARF) a trimis „spre SICAP” o licitaţie de rame electrice care pot atinge 200 km/h şi indică rutele pe care vor fi puse. Pe porţiuni lungi din aceste trasee viteza maximă este sub 100 km/h!
În România nu există linii unde trenurile pot atinge 200 km/h şi, probabil, nici nu vor exista mai devreme de 20 de ani. Viteza maximă a trenurilor autohtone este 160 km/h, pe aproximativ 170 km din cei 225 km de pe Bucureşti-Constanţa – vedeţi mai jos captura din livret de lângă pozele elveţiene ale „domnului” Grindeanu.
În următorii ani, proiectele de reconstrucţie întârziate cu câte 5-8 ani vor mai adăuga 475 km cu 160 km/h pe coridorul Braşov-Curtici. Segmentele Sighişoara-Simeria şi Ghioroc-Curtici permit deja 160 km/h dar sunt operate cu 140 km/h.
Se mai află în licitaţie vreo 200 km cu 160 (Arad-Caransebeş şi Aleşd-Oradea). În pregătire avem Ploieşti-Vicşani, Paşcani-Iaşi, o parte din Cluj-Coşlariu şi tunelurile Predeal şi Balota de 7 km fiecare. Din experienţa de până acum, între pregătire şi dare în trafic trec cam 20 de ani. Aşadar, cam asta va fi „reţeaua” CFR de 160 km/h peste două decenii.
Ce ne lipseşte să mergem cu 200 km/h pe o linie „dreaptă” cum e cea de Constanţa? Principalul impediment este că la peste 160 km/h mecanicii nu mai văd la timp semnalele luminoase de pe marginea căii ferate. Aşa că sistemul arhaic de semnalizare BLA, adus în România în 1960, trebuie înlocuit cu semnalizare în cabina mecanicului, folosită de multe decenii în alte ţări.
Uniunea Europeană impune şi finanţează sistemul de semnalizare ERTMS/ETCS şi teoretic noi îl avem instalat pe Ghioroc-Curtici şi în curs de instalare pe Sighişoara-Simeria, dar practic a funcţionat doar câteva zile pe zona pilot Buftea-Periş. Lipsa de interes pentru ERTMS din întreaga industrie feroviară, de la CFR SA la operatorii privaţi, nu ne dă speranţe că se va depăşi curând pragul de 160 km/h.
Trecerile la nivel sunt un alt factor major: cresc foarte mult timpul de aşteptare pentru şoferi dacă viteza maximă pe calea ferată este ridicată la 200. Proiectele de reconstrucţie de sute de milioane de euro pe coridorul Constanţa-Curtici au prevăzut, inexplicabil, păstrarea multor treceri la nivel, inclusiv cu drumuri judeţene sau naţionale! Chiar şi studiile de fezabilitate aflate acum în derulare pe Ploieşti-Vicşani şi Paşcani-Iaşi nu desfiinţează toate trecerile la nivel cu drumuri judeţene. Spre comparaţie, în Germania mai există doar 9 treceri la nivel pe linii de 200 km/h, toate cu drumuri locale sau agricole.
Este aproape indecent să vorbim de asemenea viteze în timp ce, cu toate reconstrucţiile faraonice de 160 km/h, unele finalizate în sfârşit după 10 ani de execuţie, altele în lucru şi deja întârziate, altele în pregătire, restul reţelei CFR este aproape de colaps, mare parte având scadenţă la reparaţie capitală.
Cerem Autorităţii pentru Reformă Feroviară (ARF) să explice public cum a ajuns la concluzia că ţara noastră trebuie să achiziţioneze rame electrice de 200 km/h.
Reamintim că, pe data de 10 august, Grindeanu, într-o postare pe Facebook, anunţa achiziţia respectivelor trenuri şi viteza maximă cu care vor putea circula ele:
Începe o nouă licitaţie pentru încă 20 trenuri electrice de lung parcurs!
Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a transmis astăzi, spre publicare în SICAP, anunţul de participare pentru acest contract finanţat prin PNRR.
Cele 20 de trenuri electrice vor asigura transportul modern, sigur şi rapid al pasagerilor între marile oraşe ale României, pe următoarele rute:
Serviciile vor fi oferite iniţial pe liniile deja electrificate la momentul punerii în circulaţie a trenurilor, dar se vor extinde pe măsură ce vor fi electrificate şi alte rute (Cluj Napoca – Oradea, Bucureşti – Giurgiu, Constanţa – Mangalia).
Trenurile se vor putea deplasa cu o viteză maximă de 200 km/h şi vor oferi o capacitate de transport de minimum 160 locuri fixe (clasa întâi şi clasa a doua) şi minim 160 locuri în picioare.
Achiziţia celor 20 de trenuri este estimată la aproximativ 180 milioane euro la care se vor adăuga costurile întreţinerii şi reparaţiilor pentru 30 ani de aproximativ 270 milioane euro.
