( Redacţia – Ziaristii.ro )
Depozitele de gaz ale țărilor membre UE sunt pline, la începutul lunii octombrie, în proporție de peste 90,12%, anunță Viborc.com citând datele AGSI+. Până la instalarea fermă a frigului, în noiembrie, sunt șanse mari ca gradul de umplere să ajungă la 100%. Ritmul de umplere a depozitelor variază de la țară la țară, unele au atins deja pragul maxim (Belgia și Portugalia au, de exemplu, deja 100%), dar în ansamblu situația arată foarte bine.
În context, merită menționat, deloc surprinzător având în vedere „performanțele” Guvernului PSD-PNL, că România – care dispune de propriile ei zăcăminte, ceea ce nicio altă țară UE nu are – este sub media UE, cu doar 87,9% din depozite umplute!
Așa cum anticipa o analiză Goldman&Sachs acum o lună, și prețul gazelor a început să scadă vertiginos. În luna august, gazele costau 349 euro/MWh. Acum au coborât la 169 euro și e de așteptat să continue să scadă până în martie, când odată cu venirea primăverii prețul va începe iar să crească, conform estimării specialiștilor de la Goldman&Sachs. Este dezumflată astfel o altă sperietoare a propagandei rusești – că prețul gazelor va ajunge, la iarnă, la niveluri fenomenale, imposibil de plătit.
Deși în acest moment a devenit clar că la iarnă nu va exista o criză energetică în Europa și că e exclus ca țările UE să rămână fără gaze ori electricitate, lucrurile nu sunt, bineînțeles, la fel ca înaintea crizei declanșate de Rusia. Prețul gazelor e mult mai mare decât cel de acum un an. În ianuarie 2021 costau sub 17 euro/MWh. Azi sunt de 10 ori mai scumpe.
Pe de altă parte, chiar pline în proporție de 100%, depozitele UE nu ajung pentru mai mult de 3 luni – și aici, lucrurile variază foarte mult dela țară la țară. României i-ar ajunge rezervele pentru 4 luni, dacă își umple complet depozitele. Cantitatea strânsă de Letonia în depozitele sale (doar 53% pline) îi ajunge acestei țări pentru un an și două luni! Franța are rezerve pentru 4 luni, Germania – pentru 3, Ungaria – pentru 6 etc.
Însă, în același timp, e foarte improbabil să se ajungă ca țările UE să se alimenteze doar din depozitele proprii la iarnă. Chiar dacă gazul rusesc ar fi oprit complet de Putin, el este deja înlocuit progresiv de importurile din Norvegia, Algeria, SUA (gaz lichefiat) și alte surse. În plus, economia de 15% la gaze și 10% la electricitate convenită la nivelul UE va elimina pericolul de a rămâne fără energie la iarnă. Așadar, nu se va ajunge nicăieri ca în luna martie rezervele de gaz să coboare la 0%.
Pentru Rusia, consecințele acestui război economic început de Putin sunt însă mult mai mari. Gazul pentru care se luau zeci de miliarde de euro nu poate fi exportat, așa cum spun trompetele rusești, în China, India sau altă parte din simplul motiv că nu există conducte. Zăcămintele rusești din care se aproviziona Europa nu au alte conexiuni, iar construirea unor sisteme de conducte cale de mii de kilometri, peste munți, văi și deșerturi nesfârșite, ar dura ani, dacă nu chiar decenii. Gazul rusesc fie ajunge în Europa, fie nu ajunge nicăieri. În plus, așa cum explica Otilia Nuțu, expertă în politici publice din domeniul energiei, Rusia e mult mai dependentă de Europa decât Europa de Rusia. Europa importă acum din Rusia 9% din cantitatea totală de gaz pe care o cumpără, pe când pentru Rusia livrările spre UE reprezintă 40% din totalul exporturilor de gaz.
Uniunea Europeană atât de desconsiderată de Putin este incomparabil mai puternică economic și capabilă să facă față unui astfel de război al energiei pornit de Moscova. Uniunea Europeană are de unde să-și aducă gazele și petrolul, pe când Rusia nu are unde să vândă gazul și nici chiar petrolul pe care le extrage.
