Klaus Iohannis dă undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență: România post-pandemică este o oportunitate istorică. Avem la dispoziție circa 80 de miliarde de euro prin PNRR și CFM 2021-2027

Klaus Iohannis dă undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență: România post-pandemică este o oportunitate istorică. Avem la dispoziție circa 80 de miliarde de euro prin PNRR și CFM 2021-2027
  • Acasă
  • /
  • Politică
  • /
  • Klaus Iohannis dă undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență: România post-pandemică este o oportunitate istorică. Avem la dispoziție circa 80 de miliarde de euro prin PNRR și CFM 2021-2027

( Robert Lupitu – Caleaeuropeana.ro ) Președintele Klaus Iohannis a dat vineri undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență, care va fi depus pe 31 mai de Guvern la Comisia Europeană, anunțând totodată și promulgarea legii privind creșterea resurselor proprii ale UE, necesară pentru finanțarea instrumentului de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de […]

( Robert Lupitu – Caleaeuropeana.ro )

Președintele Klaus Iohannis a dat vineri undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență, care va fi depus pe 31 mai de Guvern la Comisia Europeană, anunțând totodată și promulgarea legii privind creșterea resurselor proprii ale UE, necesară pentru finanțarea instrumentului de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

“Am promulgat astăzi legea privind ratificarea deciziei referitoare la resursele proprii ale Uniunii Europene, proiect care a fost adoptat de plenul reunit al Parlamentului printr-un vot responsabil al majorității partidelor parlamentare, cu o majoritate de două treimi. Ratificarea acestei decizii este foarte importantă, pentru că face posibilă alocarea fondurilor de redresare și reziliență tuturor țărilor din Uniune, bani care sunt extrem de necesari României”, a spus el, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni

El a făcut o prezentare a planurilor pentru România post-pandemică, subsumând acestor idei atât investițiile și reformele cuprinse în PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro, cât și fondurile europene disponibile prin intermediul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, valoarea totală a fondurilor pe care România va avea posibilitatea să le acceseze fiind de până la 80 de miliarde de euro.

“Astăzi ne aflăm într-un moment în care știm că prin vaccinare și imunizarea majorității cetățenilor putem stopa această pandemie. De acum înainte, așadar, avem un obiectiv foarte precis: construirea României post-pandemice. (…) România post-pandemică este țara în care, în sfârșit, se investește masiv în infrastructură, se dezvoltă rețeaua de spitale și se creează centre medicale integrate în zonele rurale și urbane vulnerabile. România post-pandemică este țara cu școli sigure și dotate modern, cu laboratoare funcționale. Vom investi în rețele de școli verzi, eficiente energetic, precum și în dezvoltarea sistemelor de educație timpurie și în învățământul dual. România post-pandemică este țara cu administrație digitalizată, cu companii de stat reformate, cu un sector privat puternic și bine dezvoltat, cu noi oportunități de afaceri. O țară care protejează mediul, care alocă fonduri semnificative pentru reîmpădurire și combaterea schimbărilor climatice”, a spus președintele.

Potrivit șefului statului, pentru a atinge toate aceste obiective, sunt necesare un plan coerent și banii.

“Din fericire, le avem pe amândouă, sub forma Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, așa-numitul PNRR, prin care vom accesa banii europeni atât de necesari pentru proiecte vitale dezvoltării României. PNRR are două linii majore de acțiune: Investiții și Reforme. Unele nu pot funcționa fără celelalte pe termen lung, pentru că noi urmărim să stimulăm prosperitatea economică în mod durabil, prin locuri de muncă bine plătite pentru români. 29,2 miliarde de euro prin PNRR și alte zeci de miliarde de euro sunt disponibile pentru țara noastră în cadrul financiar 2021 – 2027. Vorbim, așadar, de foarte mulți bani aflați la dispoziția României, circa 80 de miliarde de euro“, a mai afirmat șeful statului.

România post-pandemică nu este doar un concept abstract. Este o oportunitate istorică“, a conchis Iohannis

Plenul reunit al Parlamentului României a adoptat, miercuri, proiectul de lege privind ratificarea deciziei EURATOM, prin care Comisia Europeană va creşte temporar plafonul de resurse proprii de la 1,20% la 1,40% din Venitul Naţional Brut (VNB), utilizând astfel spaţiul creat între acest plafon şi cel de plăţi pentru operaţiuni de împrumut în cadrul fondului de redresare Next Generation EU.

Votul Parlamentului a fost dat după ce prim-ministrul Florin Cîțu a prezentat în plenul reunit Planul Național de Redresare și Reziliență, o solicitare din partea opoziției pentru a vota decizia privind creșterea resurselor proprii ale UE, întrucât o astfel de hotărâre necesita votul favorabil a minim două treimi dintre deputați și senatori.

Potrivit unui decret semnat de președintele Klaus Iohannis încă din luna februarie, prin care solicită Parlamentului să ratifice sistemul de resurse proprii, nivelul contribuţiei României pentru anul 2021 este de 2,357 miliarde de euro.

Anterior reuniunii de plen, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a anunţat că România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sistemul informatic al Uniunii Europene pe 31 mai, iar pe 2 iunie documentul va fi publicat integral.

Un comunicat dat publicității la 13 mai de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunța că reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta