Imaginați-vă cum trebuie să fi fost să fii Împăratul Romei în perioada sa cea mai grandioasa. Oamenii veneau din toate colțurile cunoscute ale lumii pentru a-i plăti ascultarea și ai aduce daruri cu ocazia zilelor de naștere. Temple, arcuri de triumf, ode ale poeților și senatorilor, toate erau ridicate în onoarea sa. Știa, că era membru al unui club select în care doar câteva sute de oameni au fost vreodată în istorie. Egalii lui erau Alexandru cel Mare, Pericle, Cezar.
Pentru Vladimir Putin mai este astăzi o celebrare a acestui fapt? Să se felicite singur pentru că e atât de special ? Nu. De fapt, să-și amintească cât de efemera este puterea. Cât de repede faima exista astăzi și va dispărea mâine. Nimic nu va dura la nesfârșit, totul se va prăbuși. Puterea în aceasta lume, este ca și cum ai construi un castel de nisip pe malul unui ocean. „Vanitas vanitatum vanitas” (Deşertăciunea deşertăciunilor şi toate sunt deşarte).
Dacă în anii precedenți omologii lui Putin din întreaga lume se îmbulzeau la Kremlin, cu buchete de flori și sticle de șampanie, ca să-i ureze „Happy Birthsday To You!”, anul acesta, la împlinirea a 70 de ani, acesta a fost singur. Sic transit gloria mundi…
Deranjul cel mai mare pentru Putin probabil a fost tăcerea lui Xi, de dincoace de Marele Zid Chinezesc. Cum era de așteptat la o asemenea aniversare, cea mai mare surpriză de ziua sa a fost „focul de artificii” de pe podul din Crimeea.
