By Alin Silitra candidat USR-PLUS Vaslui pentru Senatul Romaniei
Parlamentul reprezintă poporul, în timp ce Președintele reprezintă statul. Este unica autoritate legiuitoare a țării, adică singura care poate da legi în numele poporului. Membrii Parlamentului sunt aleși de cetățeni prin vot direct, liber exprimat, de către popor. Numărul lor este proporțional cu populația României. Mandatul unui parlamentar durează patru ani. Votul pentru Parlament (și din Parlament) are legătură cu dreptul de asociere în partide politice și este o expresie a pluralismului politic.
Parlamentul este bicameral – format din Camera Deputaților și Senat, care lucrează, în mod obișnuit, în ședințe separate, dar se întâlnesc şi în ședință comună, atunci când au de luat decizii foarte importante (de exemplu să aprobe bugetul țării) sau când doreşte Președintele să sã se adreseze Parlamentului.
Parlamentul lucrează în două sesiuni ordinare în fiecare an. Sesiunea de primăvară durează din februarie până în iunie, iar cea de toamnă din septembrie până în decembrie. Dincolo de acestea, pot fi convocate și sesiuni extraordinare.
În Parlament, parlamentarii dezbat, votează și adoptă legile după care funcționează statul român. Un senator sau un deputat nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate pe durata mandatului, iar urmărirea penalã și trimiterea în judecată a acestora se pot face doar cu acordul colegilor din Camera din care fac parte.
Deputații și senatorii sunt organizați în grupuri parlamentare în funcție de partid, unde discută și propun legi. Parlamentarii care renunță la apartenența într-un grup se numesc parlamentari independenți, chiar dacă ei migrează la un alt partid.
Sunt organizați însă și în comisii, pe fiecare Cameră în parte. În ședințele acestora se iau cele mai multe și mai importante decizii, în pregătirea ședințelor de plen ale celor două Camere. Comisiile sunt tematice și din ele fac parte cei care (în teorie) se pricep mai bine la domeniul respectiv – de exemplu transporturi, educație, drepturile omului. Acolo se discută toate problemele legate de domeniul respectiv. Acestea sunt comisiile permanente. În funcție de nevoi și situație, se mai pot înființa comisii speciale sau de anchetă.
Legile sunt de trei tipuri:
• Legile constituționale sunt cele prin care se poate revizui (modifica) legea legilor – Constituția
• Legile organice sunt legi în domenii de importanță vitală pentru funcționarea statului, motiv pentru care sunt și menționate expres în Constituție.
• Legile ordinare – Restul legilor sunt legi ordinare, adoptate în domenii care sunt de o importanță subsecventã celorlalte (de care e nevoie, însã, pentru ca societate să funcționeze).
Procedura legislativa
Pentru că sunt diferite ca importanță, cele trei tipuri de legi se și adoptă în mod diferit. Astfel:
– legile constituționale – adică de revizuire a Constituției – se adoptă de ambele Camere, cu majoritate de două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere
Adoptarea nu e suficientă pentru a schimba Constituția – parlamentarii nu o pot schimba singuri. Pentru ca revizuirea să fie definitivă, e nevoie ca poporul să-și dea acordul, prin referendum. Acesta se organizează în termen de 30 de zile după votul Parlamentului.
– legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.
– legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.
Există un proces complex, prin care proiectul de lege trece, pe rând, pe la comisiile Parlamentului, până să ajungă să fie votat de o Cameră, apoi de cealaltă.
De regulă, prima Cameră sesizată se pronunţa în termen de 45 de zile (sau 60 dacă domeniul e complex).
Însă Parlamentul poate adopta proiecte de legi (sau propuneri legislative) și mai rapid, adică într-o procedură de urgență, atunci când e cazul.
Deputații, senatorii, Guvernul sau – în unele cazuri – chiar și cetățenii pot avea inițiativă legislativă (adică fac proiecte sau propuneri de legi).
Când Guvernul are iniţiativă legislativă, acesta trimite proiectul de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată (mereu una din cele două Camere va fi cea sesizată, iar cealaltă Cameră va fi decizională). Constituția, la articolul 75, specifică foarte clar ce proiecte de legi și inițiative legislative se duc la Senat, respectiv la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată
Pe lângă Guvern și Parlament, și cetățenii cu drept de vot pot iniția o lege, dacă se strâng cel puţin 100.000 de semnãturi de susţinere. Ele trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative legislative.Cetățenii nu pot iniția legi care țin de domeniul fiscal, de amnistie și grațiere sau legi care au caracter internaţional.
