Președintele Vladimir Putin nu se teme de forțele NATO, Kremlinului ii este frica de democrația din Ucraina

Președintele Vladimir Putin nu se teme de forțele NATO,  Kremlinului ii este frica de democrația din Ucraina
  • Acasă
  • /
  • Politică
  • /
  • Președintele Vladimir Putin nu se teme de forțele NATO, Kremlinului ii este frica de democrația din Ucraina

Cererile de securitate ale Moscovei adresate SUA si UE la actualele negocieri,  se rezuma in linii mari la trei puncte cheie: Retragerea armelor nucleare americane din Europa. Încetarea desfășurării de forte convenționale americane în apropierea granițelor Rusiei și crearea infrastructurilor militare, aici cred ca ne încadram și noi. Garanții ferme ale NATO ca Ucraina și […]

Cererile de securitate ale Moscovei adresate SUA si UE la actualele negocieri,  se rezuma in linii mari la trei puncte cheie:

  1. Retragerea armelor nucleare americane din Europa.
  2. Încetarea desfășurării de forte convenționale americane în apropierea granițelor Rusiei și crearea infrastructurilor militare, aici cred ca ne încadram și noi.
  3. Garanții ferme ale NATO ca Ucraina și Georgia nu vor face parte din alianța.

Cererile Rusie par ceva de domeniul incredibilului, dar preocuparea imediata a Kremlinului nu este istoria de 25 de ani a extinderii NATO, ci scăderea influentei asupra Ucrainei, ale carei legături cu Occidentul sunt tot mai strânse. Deoarece timpul nu este de partea lui Vladimir Putin, acesta încearcă prin toate mijloacele să-și revendice dominația asupra Kievului cat este încă posibil, invocând faptul ca Ucraina este o parte esențiala a Rusiei.

In aceste condiții comportamentul Rusiei nu oferă acum nicio asigurare ca un acord favorabil o va satisface. Conform cererilor adresate SUA si NATO acestea se întind mai departe decât de Ucraina, președintele Putin nu oferă nicio garanție ca interesele sale se limitează numai la Ucraina, sau la teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Cererile Rusiei despre retragerea armamentului nuclear american din UE și a trupelor americane din vecinătatea granițelor Rusiei, chiar daca aceste trupe sunt staționate în tari NATO, nu face altceva decât sa sublinieze amploarea ambițiilor sale.  Abandonarea de către NATO și SUA  a Ucrainei nu ar fi decât preludiul, ar face ca UE și în particular România  sa nu mai fie sigure de securitatea lor.

Cred ca SUA și UE ar trebui să-și conceapă diplomația la aceste negocieri ca parte  a  descurajării Rusiei și nu ca alternativa la descurajare. Occidentul trebuie sa arate Rusiei ca se confrunta cu un răspuns sever și unit la o noua agresiune militara. Pe lângă sancțiuni economice și financiare severe se poate merge și la o invitare a Finlandei și Suediei ( tari care împart o granița comuna cu Rusia ) de a deveni membre NATO, caz în care NATO va deveni și mai puternica.

SUA și UE, dând dovada de fermitate în negocieri cred ca putem avea speranța ca nu vom avea cea mai mare ciocnire a forțelor armate convenționale în Europa de la 1945 încoace.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta