„Rusia, daca vreti, va ingropa toata Europa si doua treimi din Statele Unite in 30 de minute”. Totul despre ultimatumul Rusiei la adresa Occidentului

„Rusia, daca vreti, va ingropa toata Europa si doua treimi din Statele Unite in 30 de minute”. Totul despre ultimatumul Rusiei la adresa Occidentului
  • Acasă
  • /
  • Politică
  • /
  • „Rusia, daca vreti, va ingropa toata Europa si doua treimi din Statele Unite in 30 de minute”. Totul despre ultimatumul Rusiei la adresa Occidentului

( Mara Popescu – analize – AK-24 ) O ampla analiza a actualei situatii provocate de santajul Rusiei la adresa Occidentului a fost data publicitatii de Desk Russie, un respectabil site lansat in mai 2021 de o echipa de specialisti in Rusia si Europa de Est: jurnalisti cu experienta, cercetatori, istorici, experti in probleme internationale. […]

( Mara Popescu – analize – AK-24 )

O ampla analiza a actualei situatii provocate de santajul Rusiei la adresa Occidentului a fost data publicitatii de Desk Russie, un respectabil site lansat in mai 2021 de o echipa de specialisti in Rusia si Europa de Est: jurnalisti cu experienta, cercetatori, istorici, experti in probleme internationale.

Iata traducerea integrala a analizei de pe Desk Russie, intitulata „Ce inseamna ultimatumul rusesc catre Occident?”.

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a prezentat doua proiecte de texte – un „Tratat intre Statele Unite si Federatia Rusa privind garantiile de securitate” si un „Acord privind masurile de asigurare a securitatii Federatiei Ruse si a statelor membre ale Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord [NATO]”. Scopul declarat al Moscovei este de a obtine „garantii legale de securitate din partea Statelor Unite si a NATO”. Moscova a cerut Statelor Unite si aliatilor sai din NATO sa indeplineasca fara intarziere cererile rusesti.

„Cele doua texte nu sunt redactate dupa principiul unui meniu, in care poti alege unul sau altul, ele se completeaza reciproc si ar trebui privite ca un intreg”, a declarat ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov. Cel de-al doilea text este un fel de garantie paralela, deoarece „Ministerul rus de Externe este pe deplin constient de faptul ca este posibil ca Casa Alba sa nu-si indeplineasca obligatiile si, prin urmare, exista un proiect de tratat separat pentru tarile NATO”. Nu este nimic de negociat, trebuie sa accepti totul ca un intreg.

Unele publicatii rusesti, cum ar fi site-ul Vzglyad, sunt deja triumfatoare: „Lumea de dinainte si lumea de dupa 17 decembrie 2021 sunt lumi complet diferite… Daca pana acum Statele Unite tineau intreaga lume sub amenintarea armelor, acum se afla sub amenintarea fortelor militare rusesti… Se deschide o noua era, apar noi eroi, iar un nou Danila Bagrov [personajul mafiotului patriot din popularul film Brat], ridicand pumnul greu si privindu-l in ochii interlocutorului sau, intreaba din nou incet: cat de puternic esti, americanule?”.

Un santaj orchestrat

Santajul rusesc este explicit si ii vizeaza atat pe americani, cat si pe europeni. Daca occidentalii nu accepta ultimatumul rusesc, vor trebui sa se confrunte cu „o alternativa militara si tehnica”, potrivit ministrului adjunct de externe, Alexander Grushko: „Europenii trebuie sa se gandeasca, de asemenea, daca vor sa evite sa faca din continentul lor scena unei confruntari militare. Ei au de ales. Fie iau in serios ceea ce li se pune pe masa, fie se confrunta cu o alternativa tehnico-militara”. Dupa publicarea proiectului de tratat, posibilitatea unui atac preventiv impotriva unor tinte NATO (similar celor pe care Israelul le-a aplicat Iranului), a fost confirmata de fostul ministru adjunct al apararii Andrei Kartapolov (Comisia de aparare din Duma): „Partenerii nostri trebuie sa inteleaga ca, cu cat mai mult timp taraganeaza examinarea propunerilor noastre si adoptarea unor masuri reale pentru a crea aceste garantii, cu atat mai mare este probabilitatea ca ei sa sufere un atac preventiv.”

Pentru ca lucrurile sa fie clare, Rusia a tras o „salva” de rachete hipersonice Zircon pe 24 decembrie. Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al Kremlinului, a comentat acest eveniment: „Ei bine, sper ca documentele [din 17 decembrie] vor fi mai convingatoare”. Editorialistul Vladimir Mozhegov a adaugat: „Care sunt argumentele noastre? In primul rand, bineinteles, aliatii nostri cei mai de incredere – armata si marina. Mai exact, racheta hipersonica Zircon (racheta ‘ucigas de portavioane’, cum este numita cu afectiune in Occident). Impactul rachetei Zircon sparge un distrugator ca pe o nuca. Mai multe Zirconii vor scufunda in mod inevitabil un portavion. Zirconul pur si simplu isi face treaba: impusca metodic portavioane uriase si stangace ca o arma la conserve.”

Un articol din ziarul digital Svpressa intitulat elocvent „Ultimatumul lui Putin: ‘Rusia, daca vreti, va ingropa toata Europa si doua treimi din Statele Unite in 30 de minute’” pune punctul pe i: „Kremlinul va trebui sa isi dovedeasca pozitia prin fapte. Probabil ca este posibil doar prin constrangere sa ii forteze pe parteneri sa se aseze la masa negocierilor. Din punct de vedere economic, Federatia Rusa nu poate concura cu Occidentul. Ramane razboiul”.

Expertul militar Konstantin Sivkov considera ca „pentru a aduce Statele Unite si NATO la masa negocierilor, este nevoie de un fel de super arma. Deocamdata, Rusia nu arata acest potential adversarilor sai. Dar el exista. Rusia are capacitatea de a folosi munitii superputere cu o capacitate de pana la 100 de megatone. […] Trebuie sa repetam ca nu suntem interesati de o lume fara Rusia, asa cum a spus odata Putin, si sa ne demonstram determinarea de a lovi daca NATO se extinde. Dupa aceea, va pot asigura ca ei [Occidentul] se vor teme. Nimic altceva nu ii poate opri. […] Este naiv sa ne bazam pe proceduri diplomatice. […] Miscarea Rusiei este un semnal ca vor fi luate deja masuri radicale. Voi ati refuzat, asa ca veti fi singuri de vina…”

Care este miza

Citind presa occidentala, avem impresia ca nu se intampla nimic. Occidentalii nu par sa inteleaga care este miza. Ei cred ca se decide doar soarta Ucrainei, care ii preocupa mai putin decat cea a Armeniei, judecand dupa pelerinajele candidatilor nostri la presedintie. Numerosi oficiali francezi gasesc normal ca Rusia sa revendice o sfera de influenta. Ei se aseamana cu cei care in 1939 credeau ca pretentiile lui Hitler se vor limita la Danzig. Cu toate acestea, este suficient sa ne uitam la textele propuse de Moscova pentru a intelege ca miza este cu totul alta.

Ultimatumul rusesc cere „stabilirea legala a urmatoarelor: renuntarea la orice extindere a NATO [spre est], incetarea cooperarii militare cu tarile post-sovietice, retragerea armelor nucleare americane din Europa si retragerea fortelor armate ale NATO pana la granitele anului 1997”. Rusia si Statele Unite se angajeaza sa nu desfasoare arme nucleare in strainatate si sa le retraga pe cele deja desfasurate, precum si sa elimine infrastructura de desfasurare a armelor nucleare in afara teritoriului lor.

De ce acest ultimatum rusesc?

Este important sa intelegem ce l-a motivat pe Putin sa lanseze aceasta provocare catre tarile occidentale. Ca intotdeauna, comportamentul rusesc este dictat de o analiza atenta a „corelatiei de forte”, care, potrivit expertilor de la Kremlin, tocmai a inclinat in favoarea puterilor revizioniste antioccidentale. Dupa 20 de ani de pregatire pentru razboi, pozitia Rusiei este considerata mai puternica ca niciodata, potrivit think tank-ului Russtrat: „In urmatorul an si jumatate, Rusia va schimba considerabil echilibrul puterii globale. […] Situatia istorica actuala a Rusiei este unica. Statul s-a pregatit pentru provocarile majore care pot aparea sub presiunea critica. Au fost acumulate rezerve uriase, inclusiv aur. Au fost create si lansate planuri nationale de infrastructura financiara si informationala. Digitalizarea a inceput sa cuprinda intreaga economie, aducand-o la un nou nivel de competitivitate. Extinderea bazei noastre industriale, inclusiv in domenii de inalta tehnologie extrem de sensibile, avanseaza cu pasi repezi, iar ‘decalajul tehnologic’ se reduce. Am depasit dependenta critica in domeniul securitatii alimentare. […] In ultimii cinci ani, armata a fost lider mondial. In acest domeniu, ‘decalajul tehnologic’ este in favoarea noastra si nu face decat sa se mareasca… In plus, explozia inflatiei planetare provoaca o criza energetica, ceea ce ii face pe europeni, in mare parte, mult mai concilianti si exclude o blocare a aprovizionarii noastre cu energie, indiferent ce am face.” Daca Rusia si China isi vor coordona actiunile impotriva Ucrainei si, respectiv, a Taiwanului, „totul va deveni mult mai usor pentru noi. Si pentru China, de asemenea, de la care vom distrage atentia, ceea ce ne va elibera si mai mult mainile…” Pe scurt, „Rusia si-a restabilit ponderea pe scena internationala pana in punctul in care este capabila sa dicteze propriile conditii in configurarea securitatii internationale”. In ceea ce priveste „imperiul decrepit al Stars and Stripes, slabit de LGBT, BLM, etc., este clar ca nu va supravietui unui razboi pe doua fronturi”.

Ce este de facut?

Occidentalii trebuie mai intai sa perceapa situatia asa cum este, oricat de neplacuta ar fi ea pentru statele noastre democratice, mai obisnuite sa se angajeze inutil decat sa asigure conservarea lor. Pentru a face acest lucru, trebuie sa ne desprindem de minciuna ruseasca.

De foarte multe ori, cea mai buna politica cu Rusia este cea a tacerii si a distantei: nu faceti nimic, nu spuneti nimic si ramaneti pe pozitii. Agatatul de dialog cu orice pret, mai ales cand Moscova ne tine sub amenintarea armei ca un nebun care tine un ostatic, nu face decat sa ne arate slabiciunea si sa incurajeze Kremlinul sa escaladeze.

Lectiile din 1946-1947 sunt inca relevante astazi. Pionierii Razboiului Rece au fost britanicii, care au format un bloc occidental in jurul nucleului anglo-francez si i-au convins pe americanii izolationisti sa ramana in Europa. In primavara anului 1947, guvernele francez, italian si belgian au expulzat ministrii comunisti, constienti de amenintarea legata de coloana a cincea a Moscovei in Europa. Aceasta vointa clara de a rezista lui Stalin a convins in cele din urma Washingtonul sa se angajeze in favoarea securitatii europene.

Am putea trage lectii din aceasta experienta astazi, in loc sa ne angajam intr-un razboi copilaresc cu Marea Britanie. Dar, pentru a face acest lucru, trebuie sa invatam sa privim faptele in fata, sa gandim in termeni politici, in loc sa ne lasam purtati in deriva, fara carmaci, de pasiunile mediatice si de sondaje. In 1946-1947 stiam ca merita sa murim pentru libertate, lucru care este evident uitat astazi. Dupa Munchen, in 1938, Occidentului i-a fost rusine ca a abandonat Cehoslovacia in ghearele lui Hitler. Astazi abandonam cu lasitate Ucraina, dar nici macar nu ne dam seama de dezonoarea noastra, nici de pericolul de a ceda in fata unui agresor. Suntem ca bizantinii care discutau despre sexul ingerilor in timp ce fortele otomane distrugeau zidurile orasului.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta