( Tudor Curtifan – Defense Romania )
Federația Rusă a cerut oficial prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe de la Moscova, retragerea NATO în sensul demilitarizării Europei de Est din România și Bulgaria, state care au aderat după 1997, an de care Federația Rusă se agață în ceea ce privește cererile de securitate pe care le-a avansat către NATO.
Miza pentru Federația Rusă nu este prezența trupelor americane în România, aflate aici sub steag NATO, sau soldaților francezi care ar putea ajunge în mod simbolic în România în contextul tensiunilor din Flancul Estic generate de Rusia.
Miza reală e instalația de la Deveselu iar acest lucru e demonstrat și de narativul Moscovei. Solicitarea de retragere a NATO din România nu se referă la ieșirea României din NATO, ci negocierea scutului antirachetă de la Deveselu pe care Federația Rusă îl consideră o problemă reală și ar dori retragerea lui.
„Scutul din România și cel din Polonia aflat în construcție sunt țintele de negociere. (…) Nu prezența militară din România sau cele trei batalioane din statele baltice și batalionul din Polonia îi deranjează pe ruși. Îi deranjează infrastructura”, a subliniat și analistul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune Digi 24 difuzată duminică.
„Scutul din România este consecința faptului că americanii au renunțat deja la un scut, așa-numitul scut Bush. Acesta (n.a. – scutul de la Deveselu) este scutul Obama. Scutul Bush urma să fie în Polonia și Cehia și ar fi avut o capacitate de a interfera cu rachetele intercontinentale. O capacitate atât de mare încât practic America și Rusia nu se mai puteau lovi reciproc, ca să simplific foarte mult discuția. Acest lucru ar fi însemnat pentru ruși o catastrofă.
Pentru că ei nu mai aveau principiul care asigură cele două puteri nucleare – principiul posibilității de distrugere reciprocă. Cu acest scut Rusia era scoasă din joc. Au negociat iar primul lucru pe care l-a făcut președintele Barack Obama a fost să îl retragă și să facă unul mai mic, scutul de la Deveselu. În Cehia mulți politicieni și-au dat demisia și și-au încheiat cariera politică pentru că ei au pariat totul pe acest scut”, a conchis Dungaciu care a subliniat că singura discuție serioasă se poartă în jurul scutului de la Deveselu nu asupra faptului că Rusia dorește scoaterea României din NATO sau că va ataca România, subiecte de can-can aflate pe prima pagină a presei generaliste.
Analiza profesorului român e confirmată de narativul presei din Federația Rusă. Subiectul sistemului Aegis Ashore, sau pe scurt scutul de la Deveselu e extrem de prezent în presa rusă și adus în discuție de cei mai înalți diplomați ruși, inclusiv președintele Vladimir Putin.
În ciuda faptului că Washingtonul a dat asigurări că instalația din România e pur defensivă, rușii insistă că la Deveselu configurația sistemului Aegis Ashore poate fi imediat schimbată și astfel pot fi lansate rachete de tip Tomahawk care să lovească Federația Rusă.
Pentru publicația rusă Vzglyad, al cărui narativ e apropiat Kremlinului, Alexander Bartosh, expert militar rus în cadrul Academiei de Științe militare din Federația Rusă, admite că miza reală a negocierilor e infrastructura și instalațiile Aegis Ashore de la Deveselu și instalația aflată în construcție în Polonia.
Acesta spune că din România pot fi lansate rachete Tomahawk, inclusiv cu focoase nucleare, rachete a căror configurare oferă o rază de acțiune de 2.000 de kilometri, care ar acoperi distanța dintre Deveselu și Moscova. „Aceste baze militare (n.a. Baza de la Deveselu) e amenințarea principală pentru noi, de aici poate fi lovită o mare parte a teritoriului Federației Ruse”, conchide expertul rus.
Subliniem că nu există nicio dovadă că lansatoarele MK-41 de la Deveselu pot utiliza rachete de croazieră Tomahawk, lansatoarele fiind configurate strict pentru utilizarea rachetelor interceptoare SM-3.
