Ședință de lucru privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Klaus Iohannis a discutat la Palatul Cotroceni cu premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul Cristian Ghinea

Ședință de lucru privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Klaus Iohannis a discutat la Palatul Cotroceni cu premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul Cristian Ghinea
  • Acasă
  • /
  • Politică
  • /
  • Ședință de lucru privind planul de redresare de 30 miliarde de euro. Klaus Iohannis a discutat la Palatul Cotroceni cu premierul Florin Cîțu, vicepremierul Dan Barna și ministrul Cristian Ghinea

( Robert Lupitu – Caleaeuropeana.ro ) Președintele Klaus Iohannis a avut marți, la Palatul Cotroceni, o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul […]

( Robert Lupitu – Caleaeuropeana.ro )

Președintele Klaus Iohannis a avut marți, la Palatul Cotroceni, o ședință de lucru cu prim-ministrul Florin Cîțu, cu vicepremierul Dan Barna și cu ministrul investițiilor și proiectelor europene Cristian Ghinea pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență pe care România trebuie să-l prezinte Comisiei Europene și prin intermediul căruia va putea beneficia de 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Întâlnirea, care a început la ora 16:00, a avut loc după vizita de săptămâna trecută a prim-ministrului Florin Cîțu la Bruxelles, în urma căreia președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că executivul european este în dialog cu autoritățile din România pentru a dezvolta un plan de redresare solid.

Din Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Național de Redresare și Reziliență până la data de 30 aprilie 2021.

Suma menționată este distribuită astfel: 13,77 miliarde de euro sunt structurați sub formă de granturi și 16,67 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Potrivit Parlamentului European, se pot finanța prin MRR și proiecte conexe demarate la 1 februarie 2020 sau ulterior.

Finanțarea va fi disponibilă timp de trei ani, iar guvernele Uniunii pot cere o prefinanțare de până la 13% pentru planurile lor de redresare și reziliență.

La nivel național, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a lansat recent consultările între ministere, în plan tehnic, pe grupuri de lucru pe domenii, pentru identificarea priorităților și proiectelor care vor fi incluse în versiunea actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

O primă versiune a acestui plan, lansată în consultare publică anul trecut de fostul guvern PNL sublinia că PNRR va aloca minim 37% din buget pentru schimbări climatice și minim 20% pentru digitalizare, pentru a respecta ambițiile emblematice ale Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen privind tranziția verde și digitală, asumate și de Consiliul European și de Parlamentul European.

În total, însă, României vor reveni 79,94 miliarde de euro, restul fondurilor având ca sursă de proveniență Politica de Coeziune, Politica Agricolă Comună și Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ).

Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, care reunește alocările totale ale MRR, Politicii de Coeziune, Politicii Agricole comune și FTJ, anvelopa bugetară a UE va fi de 1.411,5 miliarde de euro, României revenind 79,94 miliarde de euro, reprezentând 5,66%.

Cele 79,94 miliarde de euro de care va putea beneficia România vor fi distribuite astfel: 30,44 miliarde din MRR (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta