Stramosii lui Sosoaca si Simion. Rascoala din 1819 de la Iasi: „Nu exista nicio ciuma, este numai o nascocire a agiei, intaleasa cu doftorii spre a jafui lumea”

Stramosii lui Sosoaca si Simion. Rascoala din 1819 de la Iasi: „Nu exista nicio ciuma, este numai o nascocire a agiei, intaleasa cu doftorii spre a jafui lumea”
  • Acasă
  • /
  • Politică
  • /
  • Stramosii lui Sosoaca si Simion. Rascoala din 1819 de la Iasi: „Nu exista nicio ciuma, este numai o nascocire a agiei, intaleasa cu doftorii spre a jafui lumea”

( Ioana Hurdea – politica – AK-24 ) Asemanari puternice intre reactiile unor romani la epidemia de ciuma de la inceputul secolului al 19-lea si comportamentul simpatizantilor AUR si ai Dianei Sosoaca de acum.  In cartea „Amintiri”,  Radu Rosetti descrie cum au reactionat iesenii, in 1819, cand autoritatile au introdus restrictii pentru a limita extinderea […]

( Ioana Hurdea – politica – AK-24 )

Asemanari puternice intre reactiile unor romani la epidemia de ciuma de la inceputul secolului al 19-lea si comportamentul simpatizantilor AUR si ai Dianei Sosoaca de acum. 

In cartea „Amintiri”,  Radu Rosetti descrie cum au reactionat iesenii, in 1819, cand autoritatile au introdus restrictii pentru a limita extinderea epidemiei de ciuma.  „Cei mai nemultamiti cu aceste masuri au fost supusii straini: austriaci, prusieni si rusi. Ei au atatat poporul la opunere, mai ales sub cuvant ca in tara nu exista nici o ciuma si zgomotul despre ivirea molimii este numai o nascocire a agiei, intaleasa cu doftorii spre a jafui lumea”, scrie Rosetti.

Iata pasajul integral din cartea lui Radu Rosetti:

Din vremea lui Calimah mai auzit- am pe bunica povestind despre rascoala de la 1819 a iesenilor, din pricina masurilor luate impotriva latirii ciumii.

Epidemia nu era violenta si micul numar al cazurilor facea ca poporul sa nu creada in existenta ei. Se numise o comisiune in capul careia era Iordache Roznovanu, iar acea comisiune ordonase – pentru prevenirea intinderii epide miei – luarea unor masuri a caror executare avea sa fie privegheta de politie. Daca si astazi, la noi, orice masura privegheta de politie da loc, din cauza deplorabilului personal ce o compune, la fel de fel de abuzuri, ni putem inchipui jafurile si brutalitatile ce agentii regiei le comiteau atunci la asemene prilejuri.

Cei mai nemultamiti cu aceste masuri au fost supusii straini: austriaci, prusieni si rusi. Ei au atatat poporul la opunere, mai ales sub cuvant ca in tara nu exista nici o ciuma si zgomotul despre ivirea molimii este numai o nascocire a agiei, intaleasa cu doftorii spre a jafui lumea.

Norodul s-a strans in Ulita Mare, intre mitropolie si curtea domneasca. Mitropolitul Veniamin a
iesit pe ulita si a vorbit poporului, de care era foarte iubit si respectat, insa de asta data fara a izbuti sa- l linisteasca. Atunci s-a hotarat insusi domnul sa iasa din curte pentru a vorbi multimii, dar fata de atitudinea ei amerintatoare s-a dat iar in apoi spre curte.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta