Biserici din Transilvania

Biserici din Transilvania

Bisericile fortificate săsești, construite în stil romanic sau gotic, centru spiritual și defensiv al fiecărui sat transilvănean, reprezintă un fenomen cultural unic în lume prin densitatea și diversitatea tipurilor de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu european, reprezentate de: biserica fortificată, biserica cu incintă fortificată sau fortăreață-biserică. Fortificarea bisericii se realiza prin transformarea […]

Bisericile fortificate săsești, construite în stil romanic sau gotic, centru spiritual și defensiv al fiecărui sat transilvănean, reprezintă un fenomen cultural unic în lume prin densitatea și diversitatea tipurilor de tipare defensive din faza târzie a Evului mediu european, reprezentate de: biserica fortificată, biserica cu incintă fortificată sau fortăreață-biserică. Fortificarea bisericii se realiza prin transformarea turnului-clopotniță de la vest în donjon, ridicarea unui al doilea turn estic și supraetajarea navei cu un nivel folosit pentru apărare și refugiu.

Elementele de fortificație ale incintei de zid erau reprezentate de poarta cu turn, turnuri suplimentare și uneori tunel de intrare, dublarea zidului spre exterior, șanț de apă cu pod ridicător.

Bisericile adăpostesc elemente interioare valoroase, reprezentate de piese de mobilier pictat în culori vii, cu flori, frunze și alte motive tradiționale la Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, altare la Prejmer fragmente de pictură murală la Dârjiu.

Satul Biertan are o impresionantă biserică fortificată, cu zid de incintă cu turnuri și bastioane, intrare cu patru porți și o scară acoperită similară cu cea din Sighișoara.

Biserica din Saschiz datează din 1496, are un turn masiv cu clopot înalt de 64 m, cu figurine sculptate în lemn.

Satul Viscri își etalează emblematica sa biserică vopsită în alb, cu un turn impresionant la Vest și clopotniță deasupra porții. ce păstrează mobilierul original din lemn și o veche cristelniță în sill românesc.

Sighișoara are o biserică fortificată în stil gotic, ridicată în 1345-1515, la care se ajunge pe o scară acoperită construită în sec. XVII, cu 176 de trepte. Un zid de apărare din sec. XIV cu bastioane și turnuri înconjoară orașul vechi, cu clădiri și case în stil baroc, gotic, renascentist, cu piața, biserica mânăstirii și turnul datând din 1360.

Bisericile din orașele transilvănene ale secolelor XIII-XV, cum ar fi Sfântul Bartolomeu din Brașov din sec. XIII, Biserica Neagră ridicată în 1384 – 1477, biserica evanghelică din Sibiu din sec. XIV-XV, biserica Sfânta Mar­gareta din Mediaș din sec. XIV-XV poartă amprenta arhitecturii gotice, central europene, caracterizată prin arcul frânt și bolta ogivală, sprijinită pe două arcuri diagonale care se întretaie în punctul de cheie al bolții, des­chideri numeroase, largi, terminate în rozetă, împărțite longitudinal prin coloane, cu vitralii.

Ornamentația interioară este dominată de sculpturi monumentale așezate în firide, pe fața zidurilor sau lipite de coloane de susținere, la care se adaugă valo­roase obiecte de mobilier reprezentate de bănci, scaune, confesorii, amvoane, pardoseala de marmură, tapițerii fine, vase sacre și veșminte decorate cu pietre scumpe, colecții de covoare orientale vechi, așa cum este cea de la Biserica Neagră din Brașov.

Bisericile curților cneziale românești, de rit ortodox, din Țara Hațegului și Maramureșului au fost construite în sec. XI-XIV, ca foste capele de la curțile cnejilor români. Cele mai vechi sunt bisericile din Streisângeorgiu – sec. XI, Sântămăria-Orlea și Strei – cca 1270, Densuș – sec. XIII, construite în stilul arhitecturii romanice și gotice, specifice bisericilor catolice și protestante, cu turn-clopotniță pe fațada de vest și volumetrie distinctă pentru naos și altar. Multe dintre construcțiile religioase au fost începute în sill romanic, iar ulterior li s-au adăugat elemente gotice, cum este corul bisericii evanghelice din Sebeș – sec. XIII -XIV sau renascentiste, cum ar fi capela Lazo a catedralei Sf. Mihail din Alba Iulia – sec. XIII-XVII, biserica evanghelică din Bistrița – ­sec. XIV-XVI, biserica evanghelică din Șura Mică cu nervurile plafonului în formă de plasă, biserica evanghelică din Biertan, cu portalul sau cu baghete și cornișă cu denticuli de tip renascentist, tavanele casetate și portaluri renascen­tiste de la Margina și de la biserica de lemn de la Căbești, lespezile de mormânt decorate ale lui Mihnea cel Rău la Sibiu, domniței Zamfira la Mânăstirea Prislop, fațade renascentiste la biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului. După ocupația habsburgică de la 1699, începe construcția unor biserici în stil baroc, așa cum este biserica romano-catolică din Timișoara (1736-1773) sau catedrala romano-catolică din Oradea (1750-1779) împreună cu palatul episcopal.­

( Noua Acropola )


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta