Ce-a mai ramas din “Cunoaste-te pe tine insuti”

Ce-a mai ramas din “Cunoaste-te pe tine insuti”
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Ce-a mai ramas din “Cunoaste-te pe tine insuti”

   Este esențial să avem idei, clare și ferme. Iar una dintre ideile pe care trebuie să le clarificăm, este diferența dintre ceea ce dorim, ceea ce aspiram si ceea ce posedam. A vedea in mod obiectiv, adică a vedea ceea ce detinem, nu înseamnă a ne lăsa copleșiți de realitatea obiectivă, nici a nega […]

   Este esențial să avem idei, clare și ferme. Iar una dintre ideile pe care trebuie să le clarificăm, este diferența dintre ceea ce dorim, ceea ce aspiram si ceea ce posedam.

A vedea in mod obiectiv, adică a vedea ceea ce detinem, nu înseamnă a ne lăsa copleșiți de realitatea obiectivă, nici a nega orice acțiune menită a ne ajuta să ne dezvoltăm. Dimpotrivă, nu se poate iniția o revolutie tehnologica, de exemplu, fara un punct de plecare și unul de sosire, chiar dacă numai parțial, pentru ca mersul să continue. Punctul de plecare este recunoașterea a ceea ce deținem, a ceea ce am obținut până în prezent, a ceea ce suntem, a felului cum stau lucrurile și a mediului în care ne mișcăm: pe el ne sprijinim, de aici extragem mijloacele pentru a avansa și a urca.

A vedea lucrurile așa cum sunt înseamnă a avea bun-simț, chiar dacă mai târziu poți și să te aventurezi spre cele mai înalte idealuri si visuri. Dar una este să dorești cele mai bune lucruri pentru viitor, un viitor care începe chiar de mâine, și cu totul altceva este să nu știi cum să obții ceva mai bun pornind de la ceea ce ai.

Vorbim din ce in ce mai mult despre digitalizare, tehnologizare, parerea mea este ca riscam sa cadem intr-o capcana a paradoxului. Printre numeroasele paradoxuri ale momentului actual, se adaugă încă unul şi cu o importanţă suficient de mare pentru a atrage puternic atenţia. În lumea tehnicii s-a încercat să se uşureze toate aspectele vieţii materiale, dar nu s-a realizat nimic în beneficiul vieţii mentale şi spirituale.

Astăzi, un om poate mânui o mare diversitate de masini si roboti tehnologici, dar este incapabil să se confrunte cu o depresie sau să îşi controleze instinctele, să-şi înfrâneze ura, să-şi trezească spiritualitatea. Şi nu numai pentru că nu vrea să facă aceste lucruri; de multe ori ar dori să o facă, dar nu poate. Nu ştie cum să o facă. Revolutia tehnologica nu s-a interesat de aceste probleme, nici nu a fost capabilă să creeze vreun sistem care să permită lucrul cu sentimentele omului.

În consecinţă, în timp ce ştiinţa şi tehnica avansează mână în mână, proiectând din ce în ce mai departe posibilităţile unui confort material, omul se scufundă din ce în ce mai adânc în disperarea nemulţumirilor sale. Cu cât are mai multe ore libere, cu atât se teme mai mult, deoarece nu ştie să fie singur cu sine însuşi, nici nu înţelege resorturile ascunse ale acestui straniu tovarăş cu care trăieşte zi de zi.

Se vorbeşte de sistematizare de date, dar nu se poate organiza viaţa interioară.  Tehnologie? Bunastare ? Este timpul sa lasam  deoparte paradoxurile şi să înţelegem o dată pentru totdeauna că numai omul şi minunata cunoaştere de sine poate da valoare vietii şi poate utiliza ştiinţa şi tehnica în folosul umanitatii.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta