Personalitatea si opera lui Nicolo Machiavelli (1469-1527), au fost demonizate asa de mult timp incat istoricul si omul Machiavelli au ajuns, practic doua persoane diferite. In mare parte cei interesati de ideile acestui scriitor si filozof straniu si misterios au vazut doar natura diabolica a scrierilor sale, considerate in epoca sa ca fiind creatia diavolului. In realitate, Machiavelli a fost un ganditor de o mare complexitate, umanist, si care visa la un organism politic perfect, incoruptibil si nemanipulat, care va prelua si stapani intreaga stiinta a puterii.
Florenta, imorala si corupta cum era in vremea sa, nu avea nevoie de o putere militara bruta care sa o supuna, considera Machiavelli, pentru ca ruina morala duce in cele din urma la un colaps politic si la pierderea libertatii. Prin intermediul comportamentului actorilor politici din vremea sa, a tendintelor si obiceiurilor acestora, Machiavelli a descris anatomia coruptiei si imoralitatii umane. Machiavelli credea ca adevarurile descoperite nu apartin unei singure persoane, ci sunt universale. De aceea nu putem sa limitam analiza facuta de Machiavelli privind imoralitatea si coruptia numai la epoca sa. Machiavelli se adreseaza intregii umanitati dintr-o perspective istorica.
Avand in vedere acest context, ceea ce a sugerat si dorit Machiavelli pentru Florenta, este valabil si pentru Romania de astazi. Machiavelli respingea calea unei revitalizari morale a societatii printr-o politica brutala, care sa revitalizeze legile si institutiile publice. Numai un politician care intelege perfect stiinta puterii si arta guvernarii ar putea supravietui intr-o tara unde abunda coruptia si imoralitatea, iar scopul sau final sa nu fie puterea de dragul puterii, ci restabilirea ordinei si legii. Dincolo de aparente, de o imagine pretinsa de stat si institutii statale, Romania este o societate premoderna, asemanatoare cu timpurile in care traia Machiavelli.
Provocarea mafiei politice la adresa statului, dar mai ales identificarea acesteia cu a institutiilor sale de putere nu reprezinta decat lupta dintre anumite clanuri politice si domnia legii, o confruntare dintre formele premoderne si moderne ale organizarii sociale. Mafia si coruptia politica ilustreaza adeseori nu cruzimea sau rautatea oamenilor, ci conflictul de loialitati, in care clanurile care se formeaza in cadrul partidelor politice intra in dezacord cu statul si legea.
In esenta, mafia noastra politica reprezinta un exemplu al luptei acesteia impotriva statului Romania. Stat, care trebuie sa aiba institutii de putere reci si nepersonalizate.
Institutii, cum si le-a dorit Machiavelli pentru Florenta, la fel le-am dori si noi, cetatenii, pentru Romania.
