De o buna bucata de vreme auzim in mediile de informare, de la politicieni, diversi analisti sau formatori de opinie cuvantul neomarxism, totusi fie din necunoastere sau din lipsa de respect pentru public nimeni nu intra mai mult in detalii. Recunosc ca si eu am fost putin contrariat de acest aspect, dar am studiat putin despre acest fenomen si in continuare am sa caut sa fac un scurt rezumat la ceea ce inseamna neomarxism.
Neomarxismul la fel ca fratele lui mai mare marxismul urmaresc aproape acelasi scop acapararea puterii si implementarea acestui curent social in cat mai multe state de pe glob coroborat cu o miscare internationala a neomarxismului. In decursul istoriei civilizatiei omenesti ingineriile sociale au fost gandite si inventate de filozofi si ganditori, dar punerea acestora in practica este opera unor oameni sau grupuri de oameni care detin puterea politica si economica.
De la Platon care a gandit o forma de organizare a statului, denumindu-l Utopia si pana la Popper, omenirea a trecut prin tot felul de inginerii sociale, acestea fie ca s-au numit sclavagism, feudalism, capitalism, fascism, marxism si mai nou se incearca experimentul neomarxismului, toate au avut drept rol conservarea la putere a unor oameni. Daca marxismului instaurat in Rusia in urma revolutiei bolsevice si incercarea acestuia de internationalizare a acestui curent in lume, prin oameni ca Lenin, Troski si altii, conducatorii tarilor europene, in special, au incercat antidotul incurajand si subventionand aducerea la putere a unor oameni ca Hitler, Mussolini, Franco, adepti ai unor curente fasciste si nationaliste. In acest fel punand frana internationalismului marxist poate vom vedea ce gaselnita vor gasi cei care se opun neomarxismului.
Marxismul a gresit prin aplicarea Ingineriei Sociale Centralizate dand prea multa putere in mana unui om, acesta transformandu-se in cele din urma in dictator, cazurile Stalin, Ceausescu sunt elocvente. Dupa acapararea puterii absolute acesti oameni s-au indepartat de telul marxismului si anume internationalismul miscarii. Acum neomarxismul invatand lectia, doreste ca pentru a acea succes puterea sa fie fragmentata in mainile mai multor oameni.
In Europa a existat un filozof pe numele sau Karl Raimund Popper nascut la Viena in anul 1902 si decedat in 1994 in Anglia. In tinerete Popper a fost membru al Partidului Social Democrat austriac care era de orientare marxista. Acest filozof Popper in anul 1945 a gandit o teorie numita Ingineria Sociala Fragmentara, termen care se refera la modul de implementare a neomarxismului, aceasta teorie este descrisa in cartea sa “Societatea deschisa si dusmanii sai”. Teoria aceasta combate ideea marxista de Inginerie Sociala Centralizata numind-o o utopie. Popper in alta carte a sa “Mizeria istoricismului”, carte aparuta in 1957, critica abordarile vizionare centraliste ale marxismului asa cum a fost implementat afirmand ca incercarea de a prezice rezultatul viitor al unui experiment social este sortita esecului.
Ingineria sociala trebuie sa fie fragmentara si nu centralizata, ne explica Popper la fel ca metodele stiintifice de tip “experiment-model-eroare”, aceasta abordare trebuind aplicata si in planificarea sociala si politica. Ce reprezinta asta? Simplu nu va mai veni nici un dictator marxist care luand puterea de maine printr-o revolutie sa apuna: “Tovarasi, de maine implementam neomarxismul.”
Conform teoriei lui Popper totul trebuie facut pas-cu-pas, in asa fel daca nu noi, atunci copii sau nepotii nostri, se vor trezi in neomarxism, fara sa-si dea seama, deoarece acesta se cladeste metodic chiar sub ochii nostri prin actiuni mici si fragmentare, in asa fel sa nu poata fi sezizat de catre oameni, exact ca o actiune militara larga dirijata de un general abil spre un scop final.
De ce este necesar acest lucru? Pentru ca nimeni sa nu prinda destula putere ca in marxism. Puterea trebuie sa fie difuza si fragmentata, iar cine nu va fi de acord cu aceasta si va incerca sa devina independent, sa fie marginalizat, sa i se taie sursele de finantare, sa fie linsat mediatic si nu mai ocupe nici o functie importanta in stat.In zilele acestea suntem prea ocupati cu o agenda fragmentara si de fragmentatie, care apare din senin si care este tratata la modul serios din te miri ce motiv. Iar toate acestea se fac metodic pas-cu-pas.
