Timp de milenii, natura a furnizat alimente pentru a ne hrani și materiale pentru a ne construi case. Sistemele vii au condiționat aerul pe care îl respirăm, au reglementat ciclul global al apei și au creat solul care a susținut agricultura noastră în curs de dezvoltare. Au descompus și au absorbit deșeurile noastre. Dincolo de practic, natura a hrănit spiritul uman. Dar presiunea asupra naturii din cauza impactului a 6 miliarde de oameni își are efect. Sistemele vii din întreaga lume se prăbușesc. Modificările Pământului cauzate de acțiunile umane variază de la epuizarea indirectă cauzată de modificarea mediului fizic și chimic al Terrei la epuizarea directă a vieții, florei si faunii. Nu am avut întotdeauna efecte atât de devastatoare. Când oamenii moderni au apărut acum aproximativ 200.000 de ani, schimbările pe care le-am provocat s-au întâmplat încet,și pe scări geografice relativ mici. Dar acum schimbarea este rapidă, alimentată de creșterea populației și de tehnologiile avansate.
Amprenta ecologică a societății umane moderne este imensă. Rezultatul este întreruperea ecologică globală. Cu toate acestea, societatea modernă continuă să se comporte ca și cum nu ar exista consecințe pe termen lung ale transformării biosferei, ca și cum nu am fi conectați la sistemele de susținere a vieții naturii.
De mii de ani, oamenii s-au îngrijorat cel mai mult de sanatatea lor, foamete periodică, pandemii. Agricultura modernă și domesticirea animalelor au creat noi provocări pentru sanatate, favorizand aparitia, de noi boli la oameni. Revoluția industrială a adus o oarecare imbunatatire, tratarea apelor uzate, de exemplu, a redus incidența bolilor transmise de apă. Dar noile tehnologii au generat noi amenințări, variind de la substanțe chimice industriale toxice la sisteme de transport globale care răspândesc boli infecțioase și expun oamenii la o mai mare varietate de boli. Reglementările moderne de mediu și medicina au atacat aceste probleme, dar se luptă să rămână înaintea consecințelor în evoluție, neprevăzute, precum rezistența multor organisme de boală la antibiotice. Condiția umană a fost, desigur, subiect de îngrijorare intelectuală și practică de cand a început civilizația. Totusi schimbările economice și politice din timpul revoluției industriale au îndepărtat oamenii de legăturile lor cu natura.
Tehnologia și comerțul au indepartat oamenii de preocupările legate de sistemele de susținere a vieții, sau cel puțin așa se părea. Lecțiile trtecutului, păreau din ce în ce mai irelevante. Teoriile economice emergente au sugerat că „piața”, dacă ar fi permis să funcționeze liber, va asigura dezvoltarea omenirii. Așa-numita economie neoclasică a susținut destul de fals ca, creșterea economică și forțele care o promovează sunt bune pentru mediu și pentru intreaga populatie. Realizarea bunanastarii sociale a fost presupusă a fi un produs secundar inevitabil al unei economii de piață. Problemele de mediu actuale și decalajul dintre bogați și săraci demonstrează că această ipoteză este defectuoasă. Suntem din ce în ce mai conștienți de efectele activităților noastre asupra mediului natural.
Omul a afectat întotdeauna mediul într-o oarecare măsură, dar aceasta a devenit o problemă serioasă de interes public abia in secolul trecut. Aceste efecte pot fi clasificate în funcție de zona utilizată sau afectată de generatoarele de energie și de poluarea pe care o produc. Această poluare poate fi locală sau globală și include nu numai substanțe chimice otrăvitoare, ci și poluare vizuală și fonică și afectează atmosfera, pământul și marea.
Când se ia în considerare poluarea provocată de om, este util în cazurile adecvate să-l punem în perspectivă, comparându-l cu sursele naturale de poluare care sunt dincolo de controlul nostru, de exemplu vulcanii. Pământul are mari puteri naturale de recuperare și, odată cu eliminarea sursei de poluare, pământul, lacurile și mările revin la starea lor anterioară.
Poziția ideală a planetei noastre în tipul potrivit de galaxie, distanța corectă de soare, inclinarea potrivită pentru anotimpuri, suficient de exact ca un scut protector împotriva radiațiilor stratosferice, un strat subțire de atmosferă respirabilă, resurse de apă, un interval de temperatură moderat, lumina soarelui, teren pentru activitati agricole, energie și minerale, fotosinteză, ciclul hidrologic, ciclul carbonului, flora și fauna.
Gandiți-vă la formele de viață, speciile și ecosistemele incredibil de bogate care există în acest scurt moment al miliardelor de ani pe care pământul a evoluat.
Gândiți-vă la măreția sa – din spațiul cosmic, globul albastru „pătrunzător de frumos” pe care astronauții îl văd atârnând în gol sau dintr-o panoramă în jos a formelor de relief incredibile, munți, canioane, câmpii, oceane, funduri marine, râuri, lacuri, zone umede, păduri, jungle, arhipelaguri, deșerturi, fiorduri, ghețari și câmpuri de gheață.
Apoi, gândiți-vă la formele de viață, speciile și ecosistemele incredibil de bogate care există în acest scurt moment al miliardelor de ani pe care pământul a evoluat.
