Stiati ca exista un banc despre bancuri. Doi programatori IT, din comoditate si operativitate intr-o zi s-au gandit sa faca o banca de date, mai precis sa numeroteze bancurile si sa le aranjeze dupa anumite criterii. Astfel bancurile politice au primit un numar sa zicem 9, cele despre animale 15, etc. Astfel in momentul cand doreau sa-si spuna un banc, ei numeau doar numarul de ordine. Daca pronuntau cifra 9 punctul B, era clar un banc despre PSD, si asa mai departe, veselie la maxim.
Ceva, ceva similar se intampla si in societatea politica romaneasca. Un politician rosteste un numar al unii idei, dar mai departe nimeni din opozitie sau de la putere nu raspunde, toti tac.
Nenorocirea noastra nationala consta in faptul ca fiecare cand vine la putere si implicit la guvernare, o ia de la capat, de parca ceilalti dinainte nu au facut nimic bun. La noi nu exista ca in bancul de mai sus , o banca de date a ideilor puse in circulatie care sa fie folosite de noua echipa care vine la guvernare. Din acest motiv se consuma energii uriase si resurse pentru a reinventa roata. Vorbind iarasi despre “statul paralel”, cred ca pot spune fara sa gresesc prea mult ca la noi exista doua “lumi paralele”, doua sisteme cu circuit inchis si autonom si anume puterea si societatea. Aceste linii paralele tind din punct de vedere matematic sa se intersecteze la infinit. De aceea noi, cei din societate, traim intr-o lume, iar ea puterea traieste in alta. Am o intrebare, care credeti ca este lumea cea reala, cea adevarata?
O alta pacoste nationala a noastra este data de faptul ca fiecare putere vine la guvernare cu adevarurile ei, cu oamenii ei, cu sociologii si savantii ei. Eufemistic aceasta se numeste echipa de guvernare. Societatea a devenit parca o orchestra cu mai multi dirijori, traim aidoma ca intr-un oras in care nimeni nu respecta culoarea semaforului, verde, galben, rosu, o comunitate care zilnic isi inventeaza proprii idoli, de care are nevoie la un moment dat. Astfel puterea isi inventeaza idolii lor, iar noi societatea pe ai nostri.
Traim in “lumi paralele”, in care fiecare este cu idolul lui, cu partidul lui, cu semaforul lui. Din pacate pana acum nici o idee venita din societate nu prinde la putere. Efectul este mereu acelasi, ca in bancul de inceput. Numarul cutare, tacere. Alt numar , din nou tacere.
La licitatia de idei, nimeni nu vine. In cazul bancului, dupa anuntarea numarului, urmau hohote de ras. In cazul rostirii numarului ideii, nu urmeaza nimic, nimeni nu zambeste. Cei vizati tac. Tac solidar, dar tacerea este diferita.
