In vino veritas

Deși unii specialiști, în special cei din sistemul medical, au ajuns să vadă gustul umanității pentru alcool ca pe o greșeală evolutivă, personal vad băutura ca pe ceva care a jucat un rol important în dezvoltarea umanității. Alcoolul a ajutat o primată agresivă și neîncrezătoare să construiască societăți. Alcoolul a fost o trăsătură definitorie a […]

Deși unii specialiști, în special cei din sistemul medical, au ajuns să vadă gustul umanității pentru alcool ca pe o greșeală evolutivă, personal vad băutura ca pe ceva care a jucat un rol important în dezvoltarea umanității. Alcoolul a ajutat o primată agresivă și neîncrezătoare să construiască societăți. Alcoolul a fost o trăsătură definitorie a existenței noastre încă de când eram vânători-culegători care cutreierau Pământul. Deși comportamentul nu este unic uman,  specii precum liliecii, muștele de oțet, delfinii și renii folosesc substanțe pentru a-și schimba comportamentul, dar noi suntem de departe cei mai pricepuți.

Alcoolul este „regele drogurilor”, produs și consumat pe scară largă în aproape fiecare societate, deoarece promovează coeziunea socială, încrederea și creativitatea. Deși sunt foarte conștient de problemele fizice și sociale pe care le provoacă alcoolul, pot afirma  că beneficiile sale sunt motivul pentru care continuăm să-l consumam.

Unii istorici au afirmat că agricultura a apărut pentru a produce cereale pentru alcool, nu pentru alimentație. Exista dovezi că oamenii vânători-culegători produceau bere cu treisprezece mii de ani în urmă,  cu câteva mii de ani înainte de inventarea agriculturii.  Arheologii cred că oamenii primitivi beau bere, posibil amestecata cu halucinogene. Deci, cu trei milenii înainte de agricultura, oamenii se adună nu pentru a coace pâine, ci pentru a face bere.

Știința afirma că plăcerea noastră pentru consumul de alcool este o greșeală evolutivă, că alcoolul, deturnează  rețeaua de recompense a creierului. Reușește să aleagă un stimulent de plăcere, iar noi, oamenii profităm de asta. Dar dacă, plăcerea noastră pentru consumul de alcool a fost  păstrata  în fondul nostru genetic din motive funcționale? 

Mircea Eliade, unul dintre întemeietorii studiilor religioase moderne, a pomenit de câteva ori de consumul de alcool și substanțe halucinogene, întotdeauna pe un ton disprețuitor. Este privit ca un fals misticism. Adevăratul misticism este atunci când meditezi. Alcoolul oferă o versiune de substituit la aceasta chestiune. Adevărații oameni religioși o fac prin rugăciune, o fac prin ritualuri.

În mod interesant, alcoolul facilitează detectarea minciunii. Când aflam o mulțime de date despre cineva într-un mod relaxat, ne descurcăm mai bine la detectarea mincinoșilor. Așa că sentimentul că îmi place un politician cu care simt că aș putea să beau o bere se poate traduce prin: „Dacă această persoană și cu mine ne-am întâlnit și am băut o bere împreună, putea avea încredere în el.”   


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta