„Ipoteza singleton” si viitorul umanitatii

„Ipoteza singleton” si viitorul umanitatii
Abstract technology background image with standing businessman. This is entirely 3D generated image.
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • „Ipoteza singleton” si viitorul umanitatii

Care este scopul istoriei ? Este posibil ca toate civilizatiile umane de-a lungul timpului sa fie numai un preludiu pentru stabilirea unui sistem social in care va exista o singura entitate care va guverna planeta ?  La Universitatea din Oxford, profesorul de filozofie Nick Bostrom vine cu ideea unei teorii denumita Ipoteza Singleton in care […]

Care este scopul istoriei ? Este posibil ca toate civilizatiile umane de-a lungul timpului sa fie numai un preludiu pentru stabilirea unui sistem social in care va exista o singura entitate care va guverna planeta ?  La Universitatea din Oxford, profesorul de filozofie Nick Bostrom vine cu ideea unei teorii denumita Ipoteza Singleton in care acesta sustine ca viata inteligenta de pe Terra se va organiza la un moment dat intr-un asa numit „singleton”, mai precis o organizatie care va da nastere unui guvern mondial.

Profesorul Nick Bostrom, sustine ca din punct de vedere istoric a existat tot timpul tendinta societatii umane de a converge catre un nivel de organizare sociala superioara. Oamenii au trecut de la grupuri izolate de vanatori- culegatori, la organizarea de orase- stat, la state nationale, la organizatii de state multinationale de tipul ONU sau UE. Cum nimeni nu are un glob de cristal sau nu este „mama Omida” pentru a „ghici” ce ne asteapta, s-au formulat diverse teorii, unele mai fanteziste decat altele, despre ce va fi maine, despre cum va arata omenirea in epoca postpandemie, cum vom trai, cine va decide ce inseamna binele pentru fiecare si pentru toti.

In teoria multimilor din matematica, singleton reprezinta o multime care are un singur element. In societate acest singleton nu trebuie neaparat sa fie un guvern mondial, ci este posibil ca la un moment dat toti oamenii sa ajunga sa accepte aceleasi valori sau obiective, de exemplu de ce nu ar accepta toti oamenii ca trebuie luptat impotriva defrisarilor sau in combaterea poluarii, sau in condamnarea discriminarilor de orice tip.

Totusi o singura entitate conducatoare poate fi destul de periculoasa, daca intervin erori sau abuzuri, toata lumea devine „out off game”, de aceea nu este bine sa tinem toate „ouale intr-un cos”, iar istoria omenirii este plina de asemenea exemple, comunismul si teoria marxista poate fi unul.

Specia noastra nu va dura pentru totdeauna. Intr-un fel sau altul, umanitatea va disparea din Univers, unii filozofi si fizicieni au inceput sa se intrebe daca suntem intr-o simulare pe computer,  poate ca suntem, iar realitatea pe care o traim este doar o parte a programului. La un moment dat in viitor, oamenii, vor inceta sa mai existe asa cum sunt acum. Fie ca vom disparea fară descendenti evolutivi, fie ca lasam una sau mai multe specii post-umane ca mostenire, cert este ca noi, oamenii cu mentalitatea actuala, vom disparea in cele din urma.

Filosofia are cateva explicatii de dat.

 Fizicienii celebri Stephen Hawking, respectiv, Lawrence Krauss sustin ca filosofia „nu a ținut pasul cu evoluțiile moderne ale științei, în special ale fizicii” si ca domeniul filozofic „nu a progresat în 2000 de ani”.  In ciuda varstei si imensitatii Universului, nu am fost vizitati si nici nu am fost contactati de fiinte extraterestre, deoarece facem parte dintr-o simulare pe computer, conform teoriei gandita de profesorul de filozofie Nick Bostrom ca raspuns la afirmatiile celor doi fizicieni, oamenii nu sunt constienti ca fac parte din această simulare generata de computer.

In concluzie Bostrom sugereaza ca, suntem de fapt simularile artificiale ale civilizatiilor viitoare, care exista doar ca cipuri de siliciu in depozitele lor de date. Ar putea parea o nebunie. Dar luati in considerare un lucru, faptul ca puterea noastra de calcul va continua sa creasca exponential. Iar, in principiu, nu exista niciun motiv pentru care constiinta nu poate exista pe retelele neuronale cu cipuri de siliciu, mai degraba decat pe retelele neuronale ale formelor de viata biologice bazate pe carbon. Daca acceptam aceasta teorie ca suntem doar o simulare pe computer, desi multi nu o acceptă, unele figuri influente precum Elon Musk o fac public care sunt consecințele? Ei bine, daca suntem numai o simulare pe computer, putem argumenta ca nimic nu conteaza. Nici macar nu suntem reali. Dsigur unii dintre noi pot si argumenta spunand ca nimanui nu-i pasa.

Cine stie, oricine realizeaza ca simularea ar putea sa ne testeze in aceasta viata virtuala, inainte de a ne purta constiinta, sau sufletul,  intr-un loc uimitor, unde toata lumea este buna si totul este superb. Sau intr-un loc groaznic plin de foc si demoni.

Suna familiar, nu-i asa ?

Dacă esti obosit de confuzia existentiala si de frica, nu-ti face griji. Poate ca ne putem linisti la cuvintele de incheiere ale profesorului Nick Bostrom:

„Dacă nu trăim acum într-o simulare, descendenții noștri aproape sigur nu vor rula niciodată o simulare a strămoșilor.”

Oh. Poate ca nu.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta