Islanda – ţara misterioasă dintre foc şi gheaţă, pragmatism şi modernitate. De ce nu putem fi şi noi fericiţi ca islandezii?

Islanda – ţara misterioasă dintre foc şi gheaţă, pragmatism şi modernitate. De ce nu putem fi şi noi fericiţi ca islandezii?
Cityscape Reykjavík, Iceland.
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Islanda – ţara misterioasă dintre foc şi gheaţă, pragmatism şi modernitate. De ce nu putem fi şi noi fericiţi ca islandezii?

( Articol preluat de pe situl destepti.ro)    Islanda, ţară insulară nordică, izolată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic, “Țara elfilor”, cum i se mai spune, este, potrivit statisticilor ONU, locul de pe Terra unde se trăieşte cel mai bine şi în care oamenii sunt fericiţi. După criteriile bogăţiei, sănătăţii şi educaţiei, societatea islandeză […]

( Articol preluat de pe situl destepti.ro)

   Islanda, ţară insulară nordică, izolată între Atlanticul de Nord şi Oceanul Arctic, “Țara elfilor”, cum i se mai spune, este, potrivit statisticilor ONU, locul de pe Terra unde se trăieşte cel mai bine şi în care oamenii sunt fericiţi. După criteriile bogăţiei, sănătăţii şi educaţiei, societatea islandeză este campioană. Cunoscută ca “Țara dintre foc şi gheaţă”, Islanda are, pe teritoriul său, cel mai mare gheţar din Europa şi vulcanii cei mai activi din lume. Este un spaţiu al contrastelor, un foarte interesant amestec de tradiţii seculare, păstrate cu grijă de islandezi, într-un cadru modern.

Islanda se situează pe locul şase în lume din punctul de vedere al venitului pe cap de locuitor, este ţara cu cea mai ridicată speranţă de viaţă pentru locuitorii săi, bărbaţi şi femei deopotrivă, cu un înalt standard de civilizaţie (toate locuinţele dispun de apă caldă curentă, provenită direct din zonele vulcanice), aerul este de o puritate excepţională, energia şi educaţia sunt gratuite, economia sa este considerată un “miracol”, nu are armată, nici fast-food-uri, nici cazinouri, dar are cel mai vechi Parlament din Europa, fondat încă din anul 930, cea mai mică fiscalitate, iar în 1980, aici a fost aleasă, pentru prima dată în lume, o femeie în funcţia de preşedinte al ţării.

Din punct de vedere economic, Islanda este considerată a fi un “miracol”. Diversele crize economice şi financiare prin care au trecut Europa şi lumea întreagă i-au făcut pe islandezi, cum ei însişi mărturisesc, să fie creativi şi să revină la ceea ce ei numesc “esenţial” – la adevărata lor bogăţie, care nu constă nici în fonduri de investiţii, nici în minele de aluminiu, ci în natura pe care au ştiut să o protejeze şi să o ofere spre vizitare turiştilor de pretutindeni.

De asemenea, economia Islandei se bazează, în mare măsură, pe industria pescuitului, care furnizează 40% din veniturile de la export. Producţia alimentară, la rândul ei, oferă produse proaspete de calitate, fie că este vorba de produsele din peşte sau de cele de legume ecologice cultivate în sere geotermice, de “skyr”, un produs obţinut din lapte, asemănător iaurtului, bogat în proteine etc., în orice caz, produse autohtone, foarte gustoase şi hrănitoare, obţinute după reţete tradiţionale, deosebit de apreciate şi la export şi de către turişti.

Învăţământul în şcoli şi universităţi este gratuit, fiind necesară plata numai pentru grădiniţă (până la şase ani, fără a fi obligatorie). Ministerul Educaţiei este reponsabil pentru politicile educaţionale şi pentru metodele folosite. Guvernul permite cetăţenilor săi să opteze şi pentru un sistem de educare acasă, până la o anumită vârstă, cu condiţia respectării curriculumului stabilit de guvern, iar părintele să aibă un Certificat pedagogic aprobat de stat. La testele Pisa, copiii islandezi s-au situat, în ultimii ani, peste media OCDE, iar procentul din PIB acordat cercetării şi dezvoltării ştiinţifice este peste media europeană.

Sistemul sanitar este unul dintre cele mai performante din lume. Este finanţat din taxe (85%) şi doar 15% coplată. Peste 80% dintre islandezi au declarat, în diversele sondaje, că au o sănătate bună, iar speranţa de viaţă este aici de 81 de ani – locul patru în lume. La acest fapt contribuie şi calitatea apei şi a aerului, densitatea demografică redusă şi nivelul ridicat de educaţie ecologică.

Islanda, potrivit Indicelui Global al Păcii, este cea mai paşnică ţară din lume. Nu are armată, ţara fiind păzită doar de poliţiştii de frontieră. Criminalitatea este extrem de scăzută, copiii, dar şi oamenii maturi sunt în deplină siguranţă, iar nivelul de stabilitate socio-politică este foarte ridicat. Întreţine relaţii diplomatice şi comerciale cu toate ţările lumii, legături mai strânse având, în mod firesc, cu ţările nordice, dar şi cu Germania, Canada, SUA.

Tot ce fac islandezii pare a intra în firescul vieţii şi faptul că, de foarte mult timp, se situează în topul ţărilor cu cel mai ridicat nivel de trai ne-ar putea face să ne întrebăm de ce, la noi, nu este posibil “miracolul islandez”. De ce am uitat să fim fericiţi? De ce nu ştim să preţuim bucuriile simple, libertatea? De ce suntem din ce în ce mai dezbinaţi, mai trişti, mai nemulţumiţi? De ce am devenit indiferenţi, neîncrezători în puterile noastre? De ce suntem mereu prinşi la mijloc în vicisitudinile istoriei? De ce avem sentimentul plutirii în derivă? De ce ne ignorăm tradiţiile, valorile? Să aibă legătură toate acestea cu educatia?


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta