La final vom spune cu totii „Mola, tot !”

La final vom spune cu totii  „Mola, tot !”
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • La final vom spune cu totii „Mola, tot !”

Viata se strecoara in intinderea spatiului si a timpului furand inocenta de la tineri. Cand suntem copii ne place sa ne jucam cu timpul, inocenti dar totusi vulnerabili. Crescand vedem ca viata distruge aceasta inocenta, viata nu are mila, uneori viata nu este corecta. Lumina magnifica, cereasca, se infiltreaza printre norii stancosi, semnificand o noua […]

Viata se strecoara in intinderea spatiului si a timpului furand inocenta de la tineri. Cand suntem copii ne place sa ne jucam cu timpul, inocenti dar totusi vulnerabili. Crescand vedem ca viata distruge aceasta inocenta, viata nu are mila, uneori viata nu este corecta.

Lumina magnifica, cereasca, se infiltreaza printre norii stancosi, semnificand o noua zi. Vorbindu-mi, cerul pare sa-mi cunoasca fiecare vis si gand, fiecare temere. Cerul nu este dacat o panza de lumina, parca tesand o noua poveste printre nori. Imensitatea marii incepe sa straluceasca in ochii mei, cu fiecare val, lumina venita de sus parca imi sopteste promisiuni de nestemate stralucitoare, briza marii parca saruta apa trimitand lumina sclipitoare inapoi in imensitatea cerului de deasupra.

Marea parca mangaie pamantul cu palmele calme si linistitoare. Inima mea ma indeamna sa merg inainte, sa merg in liniste, sa surprind mirosul dulce de sare al marii. Un pas dupa altul, ma fortez sa fiu calm departe de furtuna dezlantuita a lumii. In fata mea se deruleaza viata traita pana acum, trupul este uzat din cauza anilor de vant si ploaie, creierul aduce amintiri despre ceea ce inseamna dragostea pentru viata, pentru familia mea ce reprezinta farul de speranta in vremea furtunoasa care inseamna viata.

Soarele permite existenta vietii, iar ploaia ii asigura trecerea in siguranta. Este primavara, cerul este de un albastru fragil, norii sunt purtati de o briza usoara si uneori zburlita. Solul are nevoie de hrana, cade o ploaie cetoasa stralucitoare ca lacrimile unui inger. Ploaia este nectarul zeilor si serul binefacator al cerului. Daca frumusetea este semnatura lui Dumnezeu, atunci ploaia este inflorirea sa finala.

Nava fiecaruia dintre noi intr-o zi va trebui sa voiajeze catre necunoscut, poate catre o lume mai buna. Toti suntem capitani pe propria nava, cand va veni timpul fiecaruia vom da o singura comanda : „Mola tot !” si vom incepe calatoria catre misterul vietii si al mortii.

( Pentru cei nefamiliarizati cu termenii marinaresti, o nava cand este acostata in port este legata cu niste franghii groase, care se numesc parame, in momentul cand nava incepe manevra de plecare, la finalul acesteia capitanul navei da ordinul ca toate paramele sa fie dezlegate si nava sa intre in plutire libera, aceasta comanda se traduce in „Mola, tot!” sau eliberati toate legaturile navei.)


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta