Marea Resetare de la Davos – va trece lumea într-o nouă paradigmă?

Marea Resetare de la Davos – va trece lumea într-o nouă paradigmă?
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Marea Resetare de la Davos – va trece lumea într-o nouă paradigmă?

Marea Resetare de la Davos (The Great Reset) este denumirea dată “oportunităţii” de a se schimba chipul lumii, de a se crea o “nouă realitate”, o “nouă normalitate”, la nivel mondial, după marea criză generată de pandemia de Covid-19, aspecte definite în cadrul conferinţei anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (o mică staţiune […]

Marea Resetare de la Davos (The Great Reset) este denumirea dată “oportunităţii” de a se schimba chipul lumii, de a se crea o “nouă realitate”, o “nouă normalitate”, la nivel mondial, după marea criză generată de pandemia de Covid-19, aspecte definite în cadrul conferinţei anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos (o mică staţiune de schi din Elveţia), desfăşurată anul acesta online, timp de mai multe zile (25 -29 ianuarie 2021) cu peste 1200 de participanţi, din 60 de ţări.

Conceptul de “Marea Resetare” a fost formulat şi lansat de către fondatorul Forumului, economistul german Klaus Schwab, care a publicat, în 2020, şi o carte cu acest titlu (“Covid-19: The Great Reset”), care a stârnit controverse aprinse în legătură cu practicile şi reformele care ar urma să fie puse în aplicare pentru a se crea o nouă situaţie economică, de mediu şi socială post-pandemie.

Unii consideră “Marea Resetare” o “utopie”, alţii o interpretează ca pe un “complot global” al unor lideri mondiali, alţii o califică drept o tentativă de instaurare a unui “comunism cu faţă umană”, cei care nu se îndoiesc de bunele intenţii ale demersului de la Davos cred că membrii Forumului Economic Mondial sunt preocupaţi, cu adevărat, de construirea unei societăţi a viitorului mai coerente, mai bune, mai generoase, centrată pe binele omului, ca individ, şi al fiecărei ţări în parte. Şi, peste toate acestea, se caută răspunsul şi la întrebarea dacă este nevoie, în viitorul apropiat, de o nouă formă de globalizare.

Forumul Economic Mondial (World Economic Forum – WEF) este o fundaţie non-profit, care, spun reprezentanţii ei, “nu apară niciun interes politic, partizan sau naţional”, cu sediul la Geneva şi care îşi ţine adunările anuale la Davos, o mică staţiune montană din Elveţia. Bazele acestei organizaţii au fost puse în 1971, de către Klaus M. Schwab, economist şi inginer german. Astăzi în vârstă de 82 de ani, Klaus Schwab a fost neîntrerupt, o jumătate de secol, directorul acestei organizaţii (numită iniţial “European Management Forum” şi devenită, din 1987, Forumul Economic Mondial).

La ora actuală, World Economic Forum reuneşte mari lideri politici ai lumii, şefi de state şi guverne, miniştri, ambasadori, şefi de companii, înalţi funcţionari din organizaţii internaţionale, miliardari, finanţişti, economişti de top, reprezentanţi ai lumii academice, ecologişti, oameni de cultură – o reuniune exclusivistă, lăudată de unii, contestată de alţii. Un cunoscut profesor de ştiinţe politice american, Samuel Huntington, vorbea, în urmă cu câţiva ani, despre “omul de la Davos”, făcând referire la participanţii la WEF, ca despre o nouă “specie”, o “elită” ai cărei membri se proiectează “într-o dimensiune pur globală”.

Finanţarea Forumului este asigurată de circa 1000 de companii multinaţionale, cu cifre de afaceri (fiecare) de peste 3,7 miliarde euro, cele mai performante în sectorul lor de activitate. Începând cu 2007, a fost înfiinţată şi “Întâlnirea anuală a noilor campioni”, pentru companiile în creştere rapidă, precum şi “Liderul Global de Maine”, o comunitate cu peste 750 de lideri din întreaga lume, cu vârsta sub 40 de ani, dintr-o mare varietate de sectoare de activitate, toţi implicaţi în iniţiativa “Lumea în 2030”, pentru a stabili un plan de acţiune pentru următorii 10 ani, la nivel global.

Deviza reuniunii de la Davos, din ianuarie 2021, s-a cristalizat pe baza cărţii publicate în iunie, anul trecut, de Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial. Scopul cărţii este, spune autorul, să ajute la înţelegerea realităţii pe care o trăim şi, mai ales, să inţelegem ce ne aşteaptă, la nivel macro, dar şi la nivel individual.

Criza mondială declanşată de pandemia de Covid-19, spune autorul, nu are echivalent în istoria modernă şi multe lucruri se vor schimba definitiv. Vor avea loc pertubări economice majore, instabilitatea politică, geopolitică, economică, socială vor fi cuvintele de ordine. Milioane de întreprinderi şi companii, la nivel mondial, vor dispărea, cele care rămân se vor confrunta cu un viitor incert. Puţine vor prospera. Viaţa, aşa cum o ştiam, se va schinba esenţial. Se va vorbi de viaţa înainte şi după pandemie.

Pe de altă parte, subliniază Klaus Schwab, crizele profunde pot ascunde un potenţial de transformare şi este necesar să se facă planuri pentru viitor. “Marea Resetare” imaginează lumea de după pandemie, care va fi condiţionată de revizuirea conceptului de “mondializare”, de accelerarea automatizării, de o recuparare a naţionalismului, de consecinţele emigraţiei, de telemuncă, de diverse politici monetare şi financiare, de regândirea ideii de guvernare, “o bună guvernare făcând diferenţa dintre viaţă şi moarte”.

Este evident că, de-a lungul istoriei, marile crize, indiferent de natura lor, au stat la originea unor schimbări profunde în societate şi, cum spun cei mai mulţi, pandemia de Covid-19 reprezintă “o fereastră rară, dar îngustă, de oportunitate, de reflecţie, de resetare a lumii noastre”.

Rămâne de văzut însă care va fi sensul acestei schimbări, ce va însemna “Marea Resetare” şi cum se împacă un astfel de program cu o altă teorie care câştigă teren, cea a “conştiinţei globale”, care susţine că există un spaţiu de agregare a tuturor gândurilor, emoţiilor, ideilor generate de umanitate, mai ales în momentele foarte tensionate, şi care ar avea forţa de a schimba major o realitate.

Societatea viitorului va exista, cu certitudine, dar probabil că va arăta cu totul altfel decât o imaginăm la momentul prezent. Schimbări majore vor fi, dar răspunsurile la întrebări de felul: “Care va fi noua normalitate?”, “Se va contura o nouă conştiinţă?”, “Va fi omul acestui secol mai puternic sau mai vulnerabil?” mai au de aşteptat.

( Destepti.ro )


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta