Ministrul investițiilor și proiectelor europene: PNRR nu înseamnă doar „bani de metrou și autostrăzi”, ci și reforme

Ministrul investițiilor și proiectelor europene: PNRR nu înseamnă doar „bani de metrou și autostrăzi”, ci și reforme
EP Plenary session - The European Forest Strategy - The Way Forward
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Ministrul investițiilor și proiectelor europene: PNRR nu înseamnă doar „bani de metrou și autostrăzi”, ci și reforme

( Alexandra Loy – Caleaeuropeana.ro ) Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu înseamnă doar proiecte, „bani de metrou şi autostrăzi”, ci şi reforme, precum schimbarea modului în care se plătesc ajutoarele sociale din România, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru Digi24, preluat de Agerpres.  Referindu-se la două mari proiecte […]

( Alexandra Loy – Caleaeuropeana.ro )

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu înseamnă doar proiecte, „bani de metrou şi autostrăzi”, ci şi reforme, precum schimbarea modului în care se plătesc ajutoarele sociale din România, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, pentru Digi24, preluat de Agerpres

Referindu-se la două mari proiecte de infrastructură de transport din România și anume, metroul de la Cluj și extinderea liniei de metrou din București către Otopeni, ministrul a arătat că cele două sunt finanțabile prin PNRR, însă în privința primului trebuie să existe certitudine din partea autorităților locale privind demararea proiectului și finalizarea până în 2026, în timp ce pentru al doilea există anumite „dileme” exprimate de Comisia Europeană privind numărul de călători care să justifice (proiectul n.r.) și  „dacă e chiar până la Otopeni sau trebuie să deservească doar suburbia Bucureştiului”. Astfel, în privința proiectului de la București, șeful de la investiții și proiecte europene a precizat că dezvoltarea sa se poate face și din Programul Operațional Transporturi, „nu este musai din PNRR”. 

Dincolo de cele două proiecte menționate, ministrul este preocupat de pregătirea proiectului de continuare a Magistralei din Drumul Taberei, gândită inițial să traverseze centrul şi să se ducă în cealaltă parte a oraşului, spre Pantelimon, pregătire pe care o consideră „următorul pas logic pentru extinderea din Bucureşti”.

De asemenea, Cristian Ghinea a afirmat că nu vrea să înceapă o „competiţie de linii pe hartă” în ceea ce priveşte proiectele din PNRR, la fel cum au făcut „politicienii români clasici”, preferând să promoveze proiecte de dezvoltare viabile în timp și care să ofere rezultate. 

„Nu trebuie să ne gândim la PNRR doar ca bani de metrou, autostrăzi. Planul Naţional de Reforme şi Rezilienţă, reforme înseamnă chiar asta – reforme. Vreau să văd – şi din păcate aici primul draft nu prea a avut – ce vrem să schimbăm. Vrem să schimbăm modul în care se plătesc ajutoarele sociale din România, presupune nişte costuri de început, de implementare, haideţi să ne gândim la asta. Asta am încercat să punem noi în negocierile pentru planul de guvernare şi o să testăm fiecare idee a noastră. Vrem să testăm cât putem finanţa din implementarea venitului minim de incluziune, de pildă. Este o reformă care este amânată fără o explicaţie concretă de la an la an. Este o lege dată de Parlament în 2016 şi care încă nu este implementată”, a explicat mai departe Cristian Ghinea. 

Potrivit ministrului, dincolo de marile proiecte de infrastructură, a căror „istorie urâtă cu întindere pe mult mai mulți ani” a lăsat în urmă rezultate parțiale, există „alte probleme structurale la partea umană, la partea de funcţionare a statului, la care trebuie să ne gândim atunci când avem de semnat PNRR-ul”.


Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un document strategic structurat pe două priorități: reforme și investiții, ce aduce României perspectiva modernizării și a schimbărilor profunde așteptate de societatea civilă, mediul de afaceri și sectorul public din România.

Cu un total alocat de 30,44 mld. euro (prețuri 2018), respectiv de 33, 009 mld. euro (prețuri curente), din Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE, planul este structurat pe trei piloni și 12 domenii prioritare pentru dezvoltarea României.

Cerința actuală din propunerea de Regulament aplicabil PNRR este ca din suma aferentă granturilor, 70% să fie disponibilă până în 2022, iar restul de 30% să se aloce, pe baza unei formule prestabilite, în funcție de evoluțiile macroeconomice de la nivelul fiecărei țări.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta