Patrie fără patrioți

Patrie fără patrioți

“Vasăzică, dumneata Ai venit în ţara mea, Zor-nevoie, plac-nu-plac, Să mă-nveţi tu ce să fac? Zor-nevoie vreau-nu-vreau, Să mă-nveţi pe un’ s-o iau? Ca să fac, ce nu e bine, Ca s-ajung slugă la tine?! Apăi dacă este ţara mea, Ce te-amesteci tu în ea?! Păi, nu-i aşa?!”…pam-pam! Constantin Tanase s-a născut în Vaslui, într-o […]

“Vasăzică, dumneata

Ai venit în ţara mea,

Zor-nevoie, plac-nu-plac,

Să mă-nveţi tu ce să fac?

Zor-nevoie vreau-nu-vreau,

Să mă-nveţi pe un’ s-o iau?

Ca să fac, ce nu e bine,

Ca s-ajung slugă la tine?!

Apăi dacă este ţara mea,

Ce te-amesteci tu în ea?!

Păi, nu-i aşa?!”…pam-pam!

Constantin Tanase s-a născut în Vaslui, într-o familie modestă. Precum toți tinerii din România, a urmat școala gimnazială din localitate, unde nu s-a remarcat în mod special. Pentru că avea un nas mare, copiii îl porecliseră „Năsăilă”. În perioada adolescenței a luat contact cu lumea teatrului, asistând la o serie de reprezentații la grădinile de vară care erau foarte populare în lumea românească a acelui timp. Atras de mirajul scenei, alături de câțiva prieteni a creat o trupă de teatru, ținând reprezentații improvizate în diverse locuri. Curând avea bucuria de a trăi debutul pe scenă în cadrul unei trupe de limbă idiș, condusă de Mordechai Segalescu. El avea de recitat câteva cuvinte, despre care a spus mai târziu că niciodată nu a știut ce însemnau, dat fiind că erau în idiș. Însă important este faptul că atracția spre teatru devenise irezistibilă.

În vremea Primului Război Mondial este mobilizat în armata română, iar în timpul liber se remarcă prin glumele și micile reprezentații pe care le oferă soldaților spre a-i înveseli și a le întări moralul. Participă alături de George Enescu la diverse spectacole ținute pentru soldați, pentru răniți, pentru civili, pentru a-i îmbărbăta pe cei care treceau prin grele încercări în acei ani. După terminarea războiului, în vara anului 1919 a înființat trupa de teatru de revistă „Cărăbuș”, iar sediul acesteia l-a stabilit în capitala României Mari. Curând, pentru bucu­reșteni spectacolele trupei lui Tănase au devenit un punct de atrac­ție. Era momentul în care faima sa începea să sporească.

„Ne-am trezit din hibernare

Şi-am strigat cât am putut:

Sus Cutare! Jos Cutare!

Şi cu asta ce-am făcut?

Am dorit, cu mic, cu mare,

Şi-am luptat, cum am ştiut,

S-avem nouă guvernare,

Şi cu asta ce-am făcut?”

În vremea celui de-al Doilea Război Mondial îl găsim pe Constantin Tănase animând și înveselind sol­dații români aflați pe front. Odată cu ocuparea României de către armata roșie și cu începerea procesului de comunizare a țării, vocea lui Constantin Tănase devine una tot mai puternică, el denunțând comunismul și mai ales rapacitatea solda­ților sovietici, iar versurile „Davai cias/ davai moșie,/ harașo tovărășie” au rămas celebre și azi. În mod natural, atitudinea sa i-a adus o serie de probleme cu autoritățile.

Pe neașteptate, Constantin Tănase s-a stins din viață în ziua de 29 august 1945. Iată ce scria despre acest trist eveniment ziarul „Universul” din 31 august 1945: „A încetat din viaţă unul din cei mai populari şi mai cunoscuţi artişti de comedie, Constantin Tănase. Născut la Vaslui la 1880, Tănase a absolvit gimnaziul de acolo şi a fost numit învăţător în comuna Hârşoveni, unde a funcţionat până ce a fost chemat să-şi facă serviciul militar când a avut prilejul la diferite serbări ostăşeşti să îşi releve talentul său înnăscut. Absolvent al conservatorului, Constantin Tănase a descreţit timp de aproape patru decenii frunţile spectatorilor, a căror apreciere a păstrat-o până la sfârşit. Director al companiei Cărăbuş, Tănase a fost nu numai actorul cu verva nese­cată, nu numai animatorul teatrului de revistă şi comedii muzicale, dar îndrumătorul unei întregi pleiade de elemente tinere cari şi-au făcut un nume şi o carieră gra­ţie diriguirii pricepute a regretatului artist care a închis eri ochii. Omul de teatru era dublat în Constantin  Tănase de omul cu inimă, omul de bine. A fost răpus la 65 de ani de pneumonie şi moartea sa lasă regrete sincere în sufletele tuturor celor cari l-au cunoscut”.


Distribuie articolul