Pitagora

Pitagora

Pitagora, filosof și matematician grec ionian, întemeietor al mișcării filosofice care îi poartă numele, a trăit între 570-495 î.Hr. Școala pitagoreică a exprimat încă de la început o concepție matură, originală, bazată pe cunoștințe solide. A influențat puternic gândirea, cultura și comportamentul contemporanilor săi, dar și pe al oamenilor secolelor ulterioare. Biografie S-a născut în […]

Pitagora, filosof și matematician grec ionian, întemeietor al mișcării filosofice care îi poartă numele, a trăit între 570-495 î.Hr.

Școala pitagoreică a exprimat încă de la început o concepție matură, originală, bazată pe cunoștințe solide. A influențat puternic gândirea, cultura și comportamentul contemporanilor săi, dar și pe al oamenilor secolelor ulterioare.

Biografie

S-a născut în insula Samos din Marea Egee. Numele său se traduce prin „cel care a fost prevestit de Pitia”, deoarece se relatează că mama lui a consultat un oracol înainte de a-l aduce pe lume, iar Pitia i-a răspuns că fiul ei va fi un om excepțional, un mare înțelept, capabil să schimbe cursul istoriei Greciei.

Printre primele sale surse de învățătură sunt menționați Pherekides și tradițiile orfice, dar și matematicieni ca Anaximandru și Tales din Milet. A călătorit mult în căutarea cunoașterii profunde, vizitând sanctuarele grecești din Delfi, Delos, Creta, Siria, dar și în Egipt, India, Persia, unde a primit instrucție direct de la sacerdoții păstrători ai înțelepciunii străvechi.

În jurul anului 530 î.Hr. s-a mutat în Crotona, colonie din sudul Peninsulei Italice, unde a înființat o Școală de filosofie în care se studiau și matematica, astronomia, biologia, medicina, muzica etc. Comunitatea întemeiată de marele filosof a constituit, cu timpul, un adevărat model de viață, bazat pe valori morale înalte, practica disciplinei, a contemplației, a observației și analizei îndreptate asupra propriei persoane, cu scopul dezvoltării și perfecționării interioare. Pitagora s-a dedicat foarte mult tinerilor, încercând, prin intermediul instrucției pe care le-o oferea, să le formeze caracterele din punct de vedere moral.

Este, în fapt, prima școală de filosofie a Greciei antice, precedând Academia lui Platon și Liceul lui Aristotel. După tradiție, Pitagora este cel dintâi care a utilizat cuvântul „filosofie” atunci când, întrebat dacă se consideră înțelept (sophos), a răspuns că este doar un philo-sophos (un îndrăgostit de Înțelepciune).

Pitagoreicii s-au stabilit în mai multe orașe din Italia continentală și în Sicilia, unde și-au răspândit învățăturile și stilul de viață. Filosofii pitagoreici au dat dovadă de un nivel moral deosebit de ridicat și au manifestat un comportament exemplar. S-au păstrat despre ei nenumărate anecdote în care se arată că erau un model de respectare a cuvântului dat și oameni de încredere în orice situație. Prezența lor în societate nu putea să treacă neobservată și cei cu care interacționau spuneau cu admirație: „pe aici a trecut un pitagoreic”.

Opera

Școlii pitagoreice și în special lui Pitagora i se atribuie o serie lungă de descoperiri în domeniul matematicii, astronomiei, biologiei, embriologiei, medicinei, muzicii și în alte domenii științifice.

Printre teoriile de bază ale pitagoreicilor, poziția centrală este ocupată de doctrina despre numere, considerându-se că universul poate fi descris prin simbolurile matematice. În cadrul procesului de generare a Cosmosului, mai întâi apare o Idee Pură, un Arhetip. Această Idee se obiectivează în mod concret, simbolic și sintetic, într-un Număr, care este o Ființă. La rândul lui, numărul se exprimă printr-o figură geometrică, aceasta fiind mai mult prezență decât esență. Prin reunirea mai multor figuri se formează corpurile, care sunt deja aparență fizică.

Pitagora a aplicat teoria matematică și în domeniul muzicii, stabilind seria sunetelor armonice care se produc la emiterea unui sunet și relația matematică ce guvernează aceste intervale: armonicul 8 superior, apoi armonicul 5, apoi 4 și 3. Aplicând această relație matematică distanței dintre Soare și diversele planete ale Sistemului Solar, a ajuns la concluzia că localizarea aștrilor respectă sunetele armonice, motiv pentru care a vorbit despre „muzica sferelor” sau „armonia sferelor”.

Pitagora a fost primul care a afirmat că Pământul este rotund și că se învârte în jurul Soarelui.

O altă teorie importantă a sa se referă la nemurirea sufletului și procesul metempsihozei (doctrina reîncarnării).

Învățăturile păstrate de la Pitagora ne parvin prin intermediul discipolilor săi, metoda sa fiind cu precădere instrucția prin transmitere directă. O parte din manuscrisele sale aveau să fie salvate, după distrugerea Școlii de la Crotona, de una dintre fiice, iar un exemplar se pare că ar fi fost cumpărat ulterior, cu prețul unei întregi averi, de către Platon.

Influența lui Pitagora este deosebit de importantă asupra tuturor filosofilor ce i-au urmat, dar și asupra dezvoltării științelor și a evoluției culturii europene.

 ( Noua Acropola )


Distribuie articolul