Realitatea și idealul

Realitatea și idealul

Banii, pur și simplu, înseamnă libertate. A fi fără ei în societatea noastră înseamnă a fi mereu limitat. Este, de asemenea, un catalizator care nu dă posesorului de bani nicio calitate, pozitivă sau negativă. Servesc doar pentru a mări și extinde posibilitățile. Prin urmare, banii nu sunt făcuți ca un scop în sine. Nu au […]

Banii, pur și simplu, înseamnă libertate. A fi fără ei în societatea noastră înseamnă a fi mereu limitat. Este, de asemenea, un catalizator care nu dă posesorului de bani nicio calitate, pozitivă sau negativă. Servesc doar pentru a mări și extinde posibilitățile.

Prin urmare, banii nu sunt făcuți ca un scop în sine. Nu au viață proprie.

Banii sunt un simbol vizibil al abisului pe care l-am creat între noi și natură. La început, am îndreptat energia fizică și mentală spre mediu. Aceeași energie a revenit la noi sub formă de îmbrăcăminte, adăpost și așa mai departe. Dacă am căutat mâncare, am mâncat.  Astăzi, aceeași relație fundamentală rămâne, dar este întinsă atât de subțire pe atât de mulți pași intermediari încât este aproape de nerecunoscut.

La început ne-am bucurat, treptat, însă, ceața trandafirie a început să dispară. Într-o lume fără bani, o astfel de situație total suprarealistă nu ar fi putut apărea niciodată. Ca aproape toată lumea, am nevoie de un venit. Sper să-l produc oferind servicii reale oamenilor reali. Psihicul meu poate fi împăcat cu participarea la acest tip de „economie de sat”.

Asa ca,  se pare că o decizie trebuie luata. Trebuie făcută o alegere. A avea sau a nu avea. Îmi este în continuare teamă că îmi voi pierde sufletul dacă de exemplu câștig prea mult. Dar, în timp ce mă gândesc la puritatea morală a sărăciei, atunci nu va trebui să iau o decizie.


Distribuie articolul