Studiul readuce în atenţia lumii ştiinţifice şi a publicului larg un aspect – numărul de aur – care, încă din antichitate, i-a fascinat şi i-a inspirat pe savanţi, filosofi, artişti, arhitecţi, care l-au valorificat în operele lor, fără ca cineva să poată explica vreodată misterul proporţiei divine, prezentă în aproape tot ce există în natură şi preluată de om în creaţiile sale arhitecturale, muzicale, în pictură, în edificiile de orice fel etc.
Acest număr enigmatic este expresia proporţiei perfecte din punct de vedere estetic. Ceea ce nu se ştie şi nu se poate explica încă este de ce, graţie cărui fapt secţiunea de aur este prezentă în tot ceea ce există în natură, inclusiv în fiinţa umană – realitate care, evident, nu ţine de hasard.
In anul 2019, demonstraţia ştiinţifică a aratat faptul că structura craniului, a creierului uman respectă proporţia divină sau numărul de aur este, în opinia neurochirurgului Rafael Tamargo, “o descoperire care va avea importante implicaţii antropologice şi evolutive”. De altfel, nu puţine sunt domeniile cunoaşterii ştiinţifice în care teorii, legi, principii etc. vor fi rescrise, din perspectiva descoperirilor şi demonstraţiilor recente.
Numărul de aur sau “proporţia divină” sau “secţiunea de aur” (în latină, “sectio aurea”) este un număr iraţional (primul număr iraţional descoperit şi definit în istoria matematicii), notat cu litera grecească «phi» (φ – “fi”), şi care are valoarea 1,618033. Denumirea «phi» i-a fost dată în onoarea sculptorului grec Phidias, ale cărui opere decorează Parthenonul din Atena.
Grecii, romanii, egiptenii, în vremea antichităţii, considerau că secţiunea de aur este expresia perfecţiunii, a armoniei universale, a vieţii, iubirii şi frumuseţii. Deşi primul text ştiinţific în care este definit numărul de aur datează din anul 300 i.Hr. şi îi aparţine lui Euclid (in “Elemente de matematică”), se pare că secţiunea de aur era cunoscută cu mult timp înainte, de vreme ce se regăseşte şi în construcţia Templului lui Andros sau în cea a Piramidei lui Keops.
De când se cunoaşte secţiunea de aur, s-a constatat că aceasta guvernează şi echilibrul arhitectural al corpului uman, remarcabil redat şi în opere de artă celebre, precum: statuia lui Venus din Milo (datând din secolul I i.Hr.), “Naşterea lui Venus”, o pictură a lui Sandro Botticelli, “Omul vitruvian” (de la numele arhitectului Vitruviu), al lui Leonardo da Vinci etc.
Nu numai felul în care ombilicul împarte lungimea corpului, dar şi forma urechii, distanţele dintre umăr şi degetul mijlociu (când braţul este paralel cu solul), dintre umăr şi vârful capului, segmentele palmei, interiorul aparatului auditiv, bronhiile, ciclurile înregistrate pe electrocardiograme, raportul dintre presiunea sistolică şi cea diastolică, structura ADN-ului, care păstrează şi transmite caracteristicile vieţii, respectă, de asemenea, secţiunea de aur. Molecula de ADN este formată din două catene elicoidale, cu lungimea de 34 angstromi şi lăţimea de 21 angstromi, raportul lor corespunzând numărului “phi”.
În studiul cercetătorilor de la Johns Hopkins University School of Medicine, SUA, publicat anul acesta, aceştia demonstrează, pe baza statisticilor, că, spre deosebire de celelalte mamifere, craniul uman respectă secţiunea de aur. Au ajuns la această concluzie măsurând 100 de cranii umane, pe linia verticală, de la vârful nasului (nasion), până în spate, la baza gâtului (inion).
Dacă avem senzaţia de bine atunci când suntem înconjuraţi de obiecte de artă, când ascultăm o anume muzică sau când suntem în mijlocul naturii, acest lucru se întâmplă datorită faptului că mintea noastră găseşte în ceea ce este în jur o expresie a principiilor propriei funcţionări.
Cercetările referitoare la existenţa secţiunii de aur în felul în care este construit corpul nostru, dar, mai ales, creierul uman, abandonate multă vreme (unele aspecte nici măcar bănuite vreodată), au fost reluate în anii din urmă şi, chiar dacă provoacă diverse controverse în lumea ştiinţifică, reprezintă o cale de explorat, care poate releva informaţii inedite despre ceea ce suntem.
Dacă există şi voci care contestă modul în care se interpretează prezenţa numărului de aur în natură, în viaţa noastră, un lucru este sigur: oamenii sunt fascinaţi de proporţia divină şi din această fascinaţie s-au născut capodopere. Iar fiinţa umană este ea însăşi o capodoperă.
În plus, conştient sau inconştient, dincolo de secţiunea de aur se ascund peste două mii de ani de matematică, de cunoaştere şi de reflecţie asupra armoniei şi a frumuseţii. Ce iluzie ar fi rezistat atât timp, dacă în spatele ei nu ar fi intuiţia unui mare adevăr?
( Destepti.ro )
