By Alin Silitra – Candidat Senat din partea USR-PLUS Vaslui
Consfințit prin Art.1 alin.(4) din Constituția României, potrivit căruia – „Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.”
Constituie un model de guvernare a tuturor statelor democratice de astăzi, conform căruia puterea statului trebuie divizată în diferite compartimente cu responsabilități separate și independente, principiul acesta devenind baza statului constituțional modern.
Cea mai reușită separare a acestor puteri este cea tripartită, care se întâlnește la majoritatea națiunilor moderne, unde este vorba de puterile legislativă, executivă și judecătorească, această limitare a responsabilităților și a puterilor protejând democrația de apariția tiraniei.
Prin transmiterea funcțiilor către parlament, guvern și administrație, precum și către judecători independenți, puterea statală este ținută în echilibru prin intermediul unor controale reciproce (echilibrul puterilor), cetățenii fiind astfel apărați de potențialele intervenții despotice ale statului.
Montesquieu susținea că „independența juridicului trebuie să fie reală și nu doar aparentă”.
Puterea legislativă
Legislativul (Parlamentul) este una dintre cele trei puteri fundamentale independente și este însărcinat cu dezbaterea și aprobarea legilor în sensul conținutului și formei acestora, precum și cu controlul asupra executivului și judiciarului.
Puterea executivă
Executivul (guvernul) se ocupă cu implementarea legilor în practică și cu administrarea birocrației de stat. În fruntea guvernului se află prim-ministrul, numit și premier.
Rolul acestei puteri nu este emiterea legilor (rol al legislativului) și nici nu este interpretarea lor (rol al judiciarului). Guvernul însă poate propune legi spre aprobare de către legislativ.
Puterea judecătorească
Rolul puterii judecătorești este de a interpreta și aplica legile în numele statului. Această putere se concretizează printr-o ierarhie de curți de justiție. În România, curtea supremă este Înalta Curte de Casație și Justiție.
