Solstiţiul de iarnă 2020. Steaua de la Betleem va străluci din nou după 800 de ani – un eveniment astronomic excepţional, un “miracol” de Craciun

Solstiţiul de iarnă 2020. Steaua de la Betleem va străluci din nou după 800 de ani – un eveniment astronomic excepţional, un “miracol” de Craciun
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Solstiţiul de iarnă 2020. Steaua de la Betleem va străluci din nou după 800 de ani – un eveniment astronomic excepţional, un “miracol” de Craciun

Solstiţiul de iarnă 2020 va avea loc la data de 21 decembrie, începând cu ora 10:02:19 GMT (plus două ore pentru România, adică 12:02:19) şi înseamnă, în emisfera nordică, începutul iernii astronomice, iarna meteorologică începând la 1 decembrie. Noaptea Solstiţiului de iarnă 2020 va fi marcată de un eveniment excepţional, un fenomen celest care nu […]

Solstiţiul de iarnă 2020 va avea loc la data de 21 decembrie, începând cu ora 10:02:19 GMT (plus două ore pentru România, adică 12:02:19) şi înseamnă, în emisfera nordică, începutul iernii astronomice, iarna meteorologică începând la 1 decembrie. Noaptea Solstiţiului de iarnă 2020 va fi marcată de un eveniment excepţional, un fenomen celest care nu a mai putut fi observat de 800 de ani – reapariţia pe bolta cerească a Stelei de la Betleem, Steaua Magilor, cea care a strălucit pe cer si i-a călăuzit pe inţelepţi si in vremea in care s-a născut Mesia.

Solstiţiul de iarnă marchează cea mai scurtă zi (8 ore şi 50 de minute) şi cea mai lungă noapte din an (15 ore şi 10 minute). După această dată, până la Solstiţiul de vară, din 21 iunie 2021, zilele încep să crească (ziua cea mai lungă, de la începutul verii, având 15 ore şi 32 de minute). “Solstiţiul” (din latinescul “solstitium” – “sol, solis, solem”/ soare + “sisto, sistere, stiti, statum”/ „a opri”, “a rămâne constant”, „a face să stea”) corespunde acelei perioade din an când traiectoria Soarelui, aşa cum este văzută de pe Pământ, atinge maximul sudic (în emisfera nordică) sau maximul nordic (în emisfera sudică). De altfel, în emisfera sudică, la data Solstiţiului de iarnă în emisfera nordică, începe vara astronomică.

Solstiţiul este perioada în care declinaţia Soarelui (unghiul dintre direcţia spre Terra şi planul ecuatorial ceresc) pare constantă, iar mişcarea aparentă a Soarelui pe bolta cerească pare să se oprească (“solstiţiu” – “soare nemişcat”) înainte de a-şi schimba direcţia. Solstiţiile (de vară, de iarnă) au legătură cu înclinaţia axei de rotaţie a Terrei în raport cu verticala planului orbitei sale, înclinaţie care este de 23° 26′ 13″. Dacă, la momentul solstiţiului, Soarele răsare cu 23° 26′ 13″ la sud de punctul cardinal est şi apune cu acelaşi unghi spre sud, faţă de punctul cardinal vest, la amiază Soarele “urcă” (în raport cu latitudinea medie a ţării noastre, de 45°), la numai 21° față de orizont.

Evenimentul astronomic excepţional legat de Solstiţiul de iarnă 2020 este apariţia pe cer a Stelei de la Betleem, Steaua Magilor, după 800 de ani, ceea ce nu s-a mai întâmplat de la 4 martie 1226 încoace.

Steaua de la Betleem sau Steaua Magilor este denumirea tradiţională, dată astrului care ar fi strălucit pe cer în noaptea Naşterii lui Iisus Hristos şi care i-ar fi ghidat pe magi spre Betleem (acesta fiind şi motivul pentru care bradul împodobit de Crăciun are întotdeauna în vârf o stea).

De-a lungul timpului au existat multe discuţii şi controverse legate de această stea, astronomii fiind de acord însă că ceea ce se numeşte “Steaua de la Betleem” este un fenomen astral extrem de rar şi spectaculos, pe care ei îl numesc “Marea Conjuncţie” dintre Jupiter şi Saturn.

Conjuncţia lui Jupiter şi Saturn este un fenomen atât de fascinant încât, de-a lungul veacurilor, a dat naştere la o serie de interpretări mitologice şi astrologice. Pentru că, după Solstiţiul de iarnă, ziua începe să crească, lumina să prindă putere şi să triumfe în primăvară, acest moment, ca şi Anul Nou, se asociază cu un alt început. De aceea tradiţiile şi obiceiurile lunii decembrie, fie că sunt legate de Crăciun sau de Anul Nou, gravitează în jurul acestui moment al solstiţiului, fiind vorba de arhetipuri din timpuri ancestrale, pe care memoria colectivă le-a conservat şi care influenţează şi structurează viaţa noastră spirituală – colindele, Moş Nicolae, Moş Ajun, Moş Crăciun, jocuri cu măşti, ritualuri de alungare a spiritelor rele etc.

Chiar împodobirea bradului de Crăciun este o reminiscenţă ritualică, menită să exprime triumful vieţii, al renaşterii, al reînnoirii vieţii, legătura dintre cer şi pământ, dintre material şi spiritual, speranţa susţinută mereu de lumina biruitoare asupra întunericului.

Solstiţiul de iarnă 2020 ne face martori, aşadar, după 800 de ani, la acest fenomen astral – Conjuncţia lui Jupiter cu Saturn, Steaua de la Betleem – “miracolul de Crăciun”, unic într-o viaţă de om, care va putea fi observat oriunde pe Terra şi care nu se va mai repeta, cu această intensitate, decât peste alţi 800 de ani. Strălucitoare, dar mai puţin intensă ca în 2020, va mai fi “Steaua de la Betleem” în 2080 şi apoi după anul 2400.

(Destepti.ro)


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta