Sustenabilitatea o probă pentru omul modern

Sustenabilitatea o probă pentru omul modern
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Sustenabilitatea o probă pentru omul modern

( Alexandra Sandu) În vremurile în care trăim, sustenabilitatea ar trebui invocată din ce în ce mai des în activitățile umane. Conform dicționarului explicativ, ea reprezintă calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge me-diul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. […]

( Alexandra Sandu)

În vremurile în care trăim, sustenabilitatea ar trebui invocată din ce în ce mai des în activitățile umane.

Conform dicționarului explicativ, ea reprezintă calitatea unei activități antropice de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge me-diul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. În acest scurt articol mi-am propus să subliniez importanța asumăriiresponsabilității individuale pentru plantarea se-mințelor unei noi forme de organizare, care să includă pe lângă aspectele economice și pe cele etice, ecologice, sociale și culturale.

Modelul economic actual pleacă de la premisa că scopul companiilor este maximizarea profitului și bunăstarea acționarilor, iar finalitatea economiei este satisfacerea nevoilor, considerate nelimitate,cu resursele limitate de care dispunem. Este o economie bazată pe consum și creștere continuă, dar care nu ține cont de limitele biosferei și nici de ne-voile psihologice, mentale sau spirituale ale ființei umane, limitându-se doar la împlinirea nevoilor materiale.

Impactul asupra mediului este extrem de nefavorabil: epuizarea resurselor naturale, schimbările climatice, pierderea biodiversității, degradarea terenurilor și multă poluare.

Natura este suficient de bogată pentru noi toți, însă nu mai ține pasul cu dorințele noastre nemăsurate. În goana după o fericire aparentă, cumpărăm prea multe lucruri care nu ne sunt necesare și care sfârșesc prin a deveni deșeuri. Câmpurile, râurile și oceanele noastre sunt pline de rămășițele acestui consumerism exagerat.

Statisticile sunt cel puțin îngrijorătoare: la nivel european, 20% din totalul alimentelor produse sunt aruncate la gunoi, în timp ce 20% dintre europeni trăiesc în sărăcie (European Commission, Food Waste). Avem o problemă de distribuire a resurselor și una de risipă. Nu mă refer doar la risipa materială, ci am ajuns să irosim și timpul pe care îl avem la dispoziție, creativitatea de care dispunem și capacitățile noastre intelectuale. Suntem în fața unui dezechilibru și este evident că ritmul actual nu este unul sustenabil.

 Însă de-a lungul istoriei, omul și-a afirmat capacitatea de a găsi soluții și de a gestiona crize, astfel că apar deja primele semne ale tranziției către un sistem economic mondial care prețuiește natura și bunăstarea tuturor.Pentru a începe să reinstaurăm echilibrul natural, să privim mai atent chiar sensul primar al cuvântului economie care, așa cum ne spune dicționarul explicativ, înseamnă folosirea chibzuită și cu măsură a mijloacelor materiale, cumpătare. Este momentul să fim mai conștienți de responsabilitatea acțiunilor noastre și de impactul pozitiv pe care îl putem avea asupra mediului, respectând valorile sustenabilității.

 Iată câteva repere ecologice după care ne putem ghida în demersul nostru:

Refuzul de a cumpăra de la companiile care nu adoptă standarde etice, morale și sociale în lanțul de producție. Este de preferat să evităm produsele care au rezultat din activități cu caracter negativ, care nu sunt conforme cu principiile ordinii de drept și ale moralității.

Reducerea achizițiilor, evaluând obiectiv nevoia din spatele deciziei de cumpărare; de exemplu, nu avem nevoie de schimbarea hainelor în funcție de modă – mai ales că aceasta este a doua cea mai poluantă industrie din lume

Reutilizarea pungilor de cumpărături și a recipientelor, căutarea alternativelor, precum produsele vândute vrac sau ambalate în sistem circular, reîntrebuințarea lucrurilor pe care le avem și donarea celor pe care nu le mai folosim.

Reciclarea și sortarea, respectând regulile în vigoare și căutarea unei soluții pentru transformarea deșeurilor organice în compost, redând solului îngrășământ nutritiv. Am putea să învățăm de la Mama Natură, unde nimic nu se risipește, totul se transformă.

Acțiunile propuse pot părea nesemnificative în fața problemelor cu care ne confruntăm, dar trebuie să realizăm că o cerere mai sustenabilă din partea noastră, a micilor consumatori, conduce automat spre o ofertă mai sustenabilă din partea marilor pro-ducători: atunci când nu se vor mai cumpăra produse nesustenabile, fie companiile vor depune eforturi pentru a rezolva problemele ecologice, sociale, etc, fie vor dispărea.

Așadar, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce depinde de noi, să ne asumăm un rol de participant activ la viața economică și să fim noi înșine, așa cum spune Mahatma Gandhi, schimbarea pe care vrem să o vedem în lume.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta