( Cristian Patrascu – Monitorul de Vaslui )
• Stategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui în perioda 2021-2027, document la care s-a lucrat în acest an la Consiliul Județean Vaslui, pleacă de la o realitate tristă: poziționarea județului pe harta sărăciei. „În anii 1995, respectiv 1998, Vasluiul avea cele mai scăzute niveluri de dezvoltare dintre toate județele”, se arată în document.
Mai sunt doar câteva săptămâni până când, cel puțin teoretic, județul Vaslui va intra, în plan administrativ, sub influența unui document pe baza căruia se vor elabora și finanța cele mai importante proiecte. „Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui în perioada 2021 – 2027” este numele acestui plan.
Cum vorbesc despre „dezvoltare economico-socială” chiar din titlu, autoriii documentul după care vor funcționa în următorii ani cea mai importantă instituție din județ, CJ Vaslui, și instituțiile subordonate, sunt nevoiți să plece de la o realitate tristă: județul Vaslui are unul dintre cele mai scăzute niveluri de dezvoltare.
„O reprezentare statistică fie ea și succintă, completată cu evidențierea poziționării Regiunii Nord-Est și a județului Vaslui pe harta sărăciei, oferă o imagine sintetică foarte expresivă asupra unei situații pe cât de cunoscută, pe atât de grea”, se scrie, din capul locului, în Stategia de dezvoltare economico-socială care țintește până în anul 2027.
Autorii documentului sunt nevoiți să constate că „în toate rapoartele, analizele și articolele cel puțin din 1995 și până în 2009, Regiunea Nord-Est în general și județul Vaslui în special sunt reprezentate ca pol al sărăciei în România și, implicit, din ianuarie 2007, în Uniunea Europeană”.
Folosind criteriul cronologic, documentul detaliază o istorie recentă a sărăciei și înapoierii din punct de vedere socio-economic a județului nostru. „Atât în 1995, cât și în 1998, Vasluiul deschidea lista județelor din România cu incidența foarte mare a sărăciei. În funcție de nivelul de dezvoltare a județelor în anii 1995, respectiv 1998, Vasluiul avea cele mai scăzute niveluri de dezvoltare dintre toate județele (-23,9, respectiv -20,9), la polul opus situându-se Brașovul cu 23,5, respectiv 20,0. La finalul anului 1999, Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSDMPS) concluziona că Vasluiul era cel mai sărac județ din țară. În urma unui sondaj s-a stabilit un punctaj pentru cele mai sărace județe din România. Cu 271 de puncte, județul Vaslui s-a clasat în fruntea listei săracilor. Locul doi a fost ocupat de județul Giurgiu, cu 265 de puncte, urmat de Neamț, Suceava și Botoșani”, se arată în strategie.
Lipsa locurilor de muncă, ca rezultat al unei economii subdezvoltate, este una dintre cele mai mari probleme. „La o populație de circa 450.000 locuitori, pe 31 octombrie 1999, la AJOFM Vaslui, erau înscriși 26.363 de șomeri. Dintre aceștia, 20.832 proveneau din rândurile muncitorilor necalificați, 5.218 aveau studii medii, iar 313 aveau studii superioare. În anul 2002, cea mai ridicată rată a șomajului era în Regiunea Nord-Est (10,8%), în timp ce Regiunile Vest-România și Nord-Vest prezentau cele mai scăzute rate (6,6%, respectiv 6,8%)”, spun autorii documentului.
„Distribuția regională a sărăciei arăta existența unei regiuni cu o rată peste medie (Regiunea Nord Est cu 43%), trei regiuni cu o rată situată în jurul valorii medii și trei regiuni situate sub valoarea medie. În 2006 Regiunea Nord-Est avea cel mai ridicat nivel al sărăciei din România (40,07%) înregistrând și cel mai scăzut nivel al investițiilor străine directe (3% din totalul la nivel național). Șapte din cele opt regiuni ale României se plasau printre ultimele 15 zone din Uniunea Europeană din punct de vedere al nivelului PIB-ului pe cap de locuitor, așa cum se arăta într-un raport întocmit de Biroul de Statistică al Uniunii Europene. Cei mai săraci rămân românii din nord-est. PIB-ul pe cap de locuitor în această zonă este de aproximativ 20% din valoarea înregistrată în restul Europei”, mai arată documentul.
