Ziua depăşirii, 1 august 2018 (în engleză, Earth Overshoot Day), este data de la care, potrivit Fondului Mondial pentru Natură (World Wildlife Fund – WWF), planeta noastră şi-a epuizat toate rezervele pe anul în curs şi trăieşte “pe credit”. Este o evidenţă că resursele Terrei nu sunt infinite, că populaţia lumii (la ora actuală, peste 7,6 miliarde) este în continuă creştere, că poluarea şi consumul au ajuns la cote alarmante, că dezvoltarea tehnologică, industrializarea, pe lângă avantajele aduse, au creat dezechilibre uriaşe, în relaţia omului cu natura.
Ziua depăşirii indică faptul că, până la 1 august 2018, locuitorii Terrei au tăiat mai mulţi arbori, au folosit mai multă apă, au poluat, au consumat, în toate privinţele, mai mult decât Terra poate furniza într-un an pentru a ne hrăni, pentru a ne deplasa şi pentru alte trebuinţe cotidiene, că s-a emis mai mult dioxid de carbon decât pădurile şi oceanele pot absorbi. La momentul actual, oamenilor le-ar trebui echivalentul a “1,7 Terra”, iar până la jumătatea acestui secol, în ritmul de acum, ar fi nevoie de “2 Terra”, pentru ca natura să facă faţă, a explicat un membru WWF, într-un interviu acordat revistei “Le Figaro”.
Ziua depăşirii – Earth Overshoot Day (EOD), numită anterior Ziua datoriei ecologice (Ecological Debt Day – EDD), este un indicator calculat, în fiecare an, după metode ştiinţifice, de către Global Footprint Network, referitor la data din an când se presupune că oamenii au consumat rezervele pe care planeta le poate regenera anual. Formula de calcul este raportul dintre biocapacitatea mondială (însemnând cantitatea de resurse naturale generate de Terra în anul respectiv şi capacitatea de a absorbi deşeurile) şi amprenta ecologică mondială (consumul uman al resurselor naturale pentru anul respectiv), înmulţit cu 365 de zile.
Dacă în anul 1970, Ziua depăşirii era 29 decembrie, consumul resurselor înscriindu-se între nişte limite acceptabile, în ultimii ani, Terra trăieşte “pe credit” de pe la jumătatea anului, din cauza supraconsumului şi a deşeurilor, în fiecare an, de exemplu, în lume, o treime dintre alimente ajungând la gunoi.
Alte calcule arată că, dacă la nivel mondial, făcându-se o medie, Ziua depăşirii, anul acesta, a fost 1 august 2018, situaţia diferă în funcţie de ţară. În zonele foarte aglomerate, precum Luxemburg, Qatar, amprenta ecologică, adică nivelul consumului uman este mult mai mare, astfel încât Ziua depăşirii, în aceste locuri, s-ar situa între 9 şi 19 februarie, aşa cum în Vietnam, de pildă, această dată ar fi 21 decembrie.
S-a mai constat, de asemenea, că emisia de CO2, în 2017, la nivel mondial, a crescut vertiginos, activităţile umane producând de 130 de ori mai mult CO2 decât toţi vulcanii de pe glob. În 2012, China se situa pe primul loc în lume din punctul de vedere al emisiei de dioxid de carbon, cu 27% din total, urmată de SUA, cu 14%. Un nivel record al emisiilor de dioxid de carbon a fost atins în 2016, aşa cum precizează Agenţia de meteorologie ONU, nivel niciodată atins în ultimii 800 de mii de ani.
Dacă ne-am imagina planeta ca pe o întreprindere, sublinia unul dintre directorii WWF, am putea spune că, în prezent, suntem în faliment. În contextul în care, de la an la an, pericolul otrăvirii Terrei creşte evident, nenumărate organizaţii mondiale, congrese, asociaţii ecologiste caută soluţii de salvare, care vizează politicile ţărilor, dar şi comportamentul individual, educaţia ecologică, imperioase fiind următoarele:
( Destepti.ro )