Formula pentru bunastare era simpla : „Ai bani, esti fericit.” Totusi, de ce vechea axioma se intoarce brusc impotriva noastra?

Formula pentru bunastare era simpla : „Ai bani, esti fericit.” Totusi, de ce vechea axioma se intoarce brusc impotriva noastra?
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • Formula pentru bunastare era simpla : „Ai bani, esti fericit.” Totusi, de ce vechea axioma se intoarce brusc impotriva noastra?

In cea mai mare parte a istorie omenirii, More and Better ( Mult si Bine), cum zic englezii, au locuit in aceeasi camera. Oamenii au sperat tot timpul ca vor reusi sa le dobandeasca pe amandoua, urmarind cu indarjire productia economica maxima si au produs din ce in ce mai mult, crezand ca asa vor […]

In cea mai mare parte a istorie omenirii, More and Better ( Mult si Bine), cum zic englezii, au locuit in aceeasi camera. Oamenii au sperat tot timpul ca vor reusi sa le dobandeasca pe amandoua, urmarind cu indarjire productia economica maxima si au produs din ce in ce mai mult, crezand ca asa vor atinge More and Better. Nu este de mirare ca aceste idei inca domina politica, perspectiva si personalitatile noastre.

Dar trasatura distinctiva a momentului este ca Better a plecat sa locuiasca in alta incapere si am ramas numai cu More, iar asta schimba totul. Astazi am ajuns sa ne intrebam daca More este mai bine decat Better? Ceea ce inseamna, ca devotamentul nostru continuu fata de More, mai presus de toate, ne inrautateste viata, atat colectiv cat si individual. More nu mai face pe cei bogati si mai bogati, ci genereaza inegalitati si insecuritate. Cresterea economica se confrunta astazi cu atingerea limitelor privitoare la schimbarile climatice, incat orice incercare de a continua extinderea economiei poate fi periculoasa pentru planeta. Deci a aparut surprinzator ideea ca More nu face mai Better, sau cum zice romanul „Banii nu aduc fericirea.”

Marele economist John Maynard Keynes  sublinia faptul ca nivelul de trai al omului s-a dublat intre anul 2000 i.Hr. si zorii secolului al XVIII-lea, aproape patru milenii in care omenirea nu a invatat sa faca ceva nou. Inainte de a incepe istoria omul a descoperit focul, comunicarea, agricultura, roata, plugul trecand la forme de guvernare si religie.

Ceva nou si revolutionar s-a intamplat in anul 1712, anul in care inventatorul britanic Thomas Newcomen a creat primul motor cu abur. De-a lungul secolelor care au urmat, combustibilii fosili au contribuit la crearea a tot ceea ce noi consideram normalitate. Si astfel a aparut electricitatea, otelul, ingarsamintele chimice, omenirea inregistrand o crestere de 100% a nivelului de trai in cateva decenii si nu in cateva milenii. Oamenii au inceput sa-l descopere pe More, dar vestile proaste au inceput sa fie evidente, orase inecate in smogul industrial, ape poluate au aratat partea intunecata a expansiunii industriale. In anul 1972 cercetatorii au inceput sa vorbeasca despre limita cresterii economice, demonstrand ca dezvoltarea nestapanita va epuiza in cele din urma planeta.

Inainte de folosirea combustibililor fosili, productia economica era limitata la producerea hranei pentru oameni si animale si folosirea lemnului pentru incalzirea locuintelor si cateva procese industriale. Dupa care a aparut folosirea combustibililor fosili. Pentru a intelege cat de valoros si de neinlocuit este acesta in activitatile curente, trebuie sa luam in calcul inlocuirea lui cu alte forme de energie. De exemplu etanolul poate inlocui benzina este numai o modalitate de a folosi biologia pentru a crea energie. Dar obtinerea etanolului se bazeaza pe plante care cresc in fiecare an, cel mai adesea este folosit porumbul pentru obtinerea lui. A trece in ziua de astazi de la lumea combustibililor fosili la o lume de biomasa pentru obtinerea de energie si miscare, este ca si cum ai parasi Gradina Raiului in care aveai totul fara munca si ai trece intr-o lume in care painea cea de toate zilele trebuie castigata prin „sudoarea fruntii”.

In anul 1712, cand Thomas Newcomen a inventat motorul cu abur dand startul la nebunia de astazi, atmosfera continea 275 ppm ( parti per milion ) bioxid de carbon. Astazi suntem la 380 ppm  bioxid de carbon, un nivel pe care planeta nu la atins de milioane de ani, iar schimbarile climaterice sunt abia la inceput. Cum se leaga toate acestea de cresterea economica, adica de More? Distrugerea mediului, apa poluata si murdara, aerul poluat este rezultatul acestei probleme. Oare omenirea nu sa saturat de atata More, oamenii nu au obosit  sa tot bea apa trecuta prin filtre, sa se urce in munti pentru a respira un aer cat de cat mai pur? Oare omenirea nu doreste si Better?

Trebuie sa constietizam ca am mers prea mult pe acest drum. A sosit momentul sa pornim in directii noi, este adevarat inertia este o forta puternica, iar in noul viitor avem intr-adevar multe temeri, dar si multe dorinte. Impreuna putem seta un nou curs, mai promitator.


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta