„Sateliții lui Hitler” au devenit țapii ispășitori pentru Stalingrad

„Sateliții lui Hitler” au devenit țapii ispășitori pentru Stalingrad
  • Acasă
  • /
  • Social
  • /
  • „Sateliții lui Hitler” au devenit țapii ispășitori pentru Stalingrad

( Dorin Stănescu – Historia ) Pe 19 noiembrie 1942, la Stalingrad, șase armate sovietice au atacat flancul nordic al pozițiilor germane, iar a doua zi și flancul sudic. Câteva zile mai târziu, germanii și aliații lor români, italieni și unguri erau încercuiți. După alte 70 de zile, bătălia era încheiată, iar Hitler pierdea Armata […]

( Dorin Stănescu – Historia )

Pe 19 noiembrie 1942, la Stalingrad, șase armate sovietice au atacat flancul nordic al pozițiilor germane, iar a doua zi și flancul sudic. Câteva zile mai târziu, germanii și aliații lor români, italieni și unguri erau încercuiți. După alte 70 de zile, bătălia era încheiată, iar Hitler pierdea Armata a 6-a şi o parte din Armata a 4-a. Ce se întâmplase, de fapt? Și cine era de vină? 

Bătălia de la Stalingrad a fost un punct de cotitură militar, dar în egală măsură și un moment cu o mare încărcătură psihologică. Pentru moralul poporului rus, căderea Stalingradului ar fi fost semnalul unui dezastru, mai ales după privațiunile cumplite îndurate de la declanșarea războiului. Biruința, însă, a fost un semn că suferințele lor nu au fost în zadar, în plus, a schimbat atitudinea negativă a rușilor față de leadership și de armată. 

În cealaltă tabără, germanii au venit la Stalingrad cu un moral excelent după victoriile din Occident, în timp ce rușii încă sângerau după războiul cu Finlanda. Înfrângerea de aici, de la Stalingrad, a fost un șoc pentru germani. Brusc, invincibilitatea lor care le întărise credința că vor cuceri lumea se volatilizase, iar mințile soldaților Wehrmachtului au fost sfredelite de un gând: dacă pierdem războiul? De cealaltă parte, Aliații au avut dovada clară că armata germană putea fi zdrobită.  

O Germanie întreagă aștepta încremenită explicații: din ce cauză invincibila lor armată pierduse această bătălie? O întreagă mașină de propagandă nazistă, aceeași care cu numai câteva luni în urmă anunța victoria iminentă a germanilor la Stalingrad, a născocit rapid o serie de argumente plauzibile și care ocultau realitatea. Așa s-au născut explicațiile: generalii „Noroi” și „Iarnă” ai rușilor, apoi slăbiciunea armatelor aliate. Nevoia de oameni în războiul cu URSS a făcut ca Marea Germanie și supraviețuirea sa să depindă de ajutorul României, Italiei și Ungariei! Ce tragedie! Cineva trebuia găsit vinovat! „Sateliții” lui Hitler au purtat vina pentru înfrângere, iar românii erau printre aceștia, chiar dacă Hitler le dăduse note aliaților săi de la Stalingrad în funcție de vitejie: pe primul loc se afla Armata Română, urmată de cea italiană, iar ungurii pe ultimul loc.  

Planul „Uranus”, ofensiva rusă de la Stalingrad, a reușit tocmai pentru că a mizat pe atacurile asupra flancurilor apărate de armatele române, italiene și maghiare. Colapsul armatelor române, afirmă o sursă istoriografică, a generat pierderea bătăliei de la Stalingrad într-o măsură mult mai mare față de dezintegrarea similară a armatelor italienilor și ungurilor3. Oare cum au stat lucrurile și care este adevărul? Chiar au fost vinovați italienii, maghiarii ori românii pentru dezastrul de la Stalingrad? Să fi pierdut Hitler războiul din cauza Armatei Române? 


Distribuie articolul


Spune-ne părerea ta