( Robert Lupitu – Caleaeuropeana.ro )
Modelul democratic european este unul al compromisului și al echilibrului, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie, a declarat duminică președintele francez Emmanuel Macron, într-un discurs inaugural susținut în deschiderea lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată de 9 mai, Ziua Europei.
În hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, Macron a fost primul lider european care a vorbit la lansarea Conferinței privind viitorul Europei, un amplu demers mult așteptat și promovat de președintele francez încă din faza sa embrionară, care se va încheia în martie 2022 în timpul președinției franceze a Consiliului UE.
Într-un discurs metaforic și abundent în remarci politice privind excepționalismul european, liderul francez s-a adresat europenilor vorbind despre modelul democratic european și cerând identificarea căii spre viitor în cadrul dezbaterilor ce vor urma pentru a construi o Europă mai puternică și mai unită. El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.
“În timpul acestei zile a Europei mă bucur foarte mult că sărbătorim cu un angajament politic comun orchestrat de ceea ce va deveni limba noastră universală. (…) Suntem adunați la Strasbourg, la 9 mai, ceea ce ne spune multe despre cine suntem, cum vom lucra, cum ne vom modela după 70 de ani de experiență comună și, uitându-ne la momentele fondatoare din arhivele noastre, Strasbourg este orașul reconcilierii”, a spus Macron, pe scena hemiciclului democrației europene, avându-i alături pe președintele Parlamentului European, David Sassoli, pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și pe prim-ministrul portughez Antonio Costa, în calitate de reprezentant al președinției Consiliului UE.
Președintele francez a evocat simbolistica orașului Strasbourg, cunoscută fiind dorința sa ca lucrările plenare ale Parlamentului European să fie reluate cât mai curând în acest oraș.
Strasbourg “este simbolul viu al acestei Europe care a spus nu războiului, pentru a construi pacea, pentru a înlocui ocupația cu cooperarea, pentru a înlătura grijile, privind spre granițe pentru a insufla o nouă încredere și prietenie în sufletele europene”, a spus el.
Subliniind că europenii de astăzi “nu construiesc o Europă imaginară, ci un sentiment de apartenență”, liderul francez a mai spus că instinctele naționaliste devin confortabile atunci când apar îndoieli cu privire la Europa.
El a arătat astfel, că miza este ca oamenii să nu uite “cine suntem” și “tot ceea ce am construit”, referindu-se la acordul liderilor UE privind planul de redresare economică europeană sau procurarea de vaccinuri și administrarea lor în lupta împotriva pandemiei.
“Este un model european care a devenit cu adevărat un model de sine stătător. Și cred că am văzut căile de urmat, având în vedere provocările pe care le avem în față. Acest model este ADN-ul nostru, identitatea noastră profundă. (…) O Europă caracterizată de solidaritate. Este rezultatul unui model care este productiv și social. O Europă a competitivității și a forței economice, dar care a fost întotdeauna gândită în termeni de solidaritate încă de la început, solidaritate față de regiuni sau față de comunitățile locale și în termeni de politici ambițioase, nicăieri în lume nu avem atâta importanță acordată vieții”, a spus Emmanuel Macron.
“Modelul nostru este forța noastră”, a insistat el, spunând că prin cooperare europeană au fost salvate vieți în Europa și în vecinătatea Europei.
Președintele francez a mai pus accentul pe componenta democratică a modelului valoric european, oferind însă și exemple tangibile și concrete de cooperare europeană precum Acordul Verde European către neutralitate climatică până în 2050 sau recentul angajament social prin Declarația UE de la Porto privind problematica socială, prin care UE și asumă obiectivul ca 78% dintre europeni să aibă un loc de muncă până în anul 2030.
“Chiar în acest hemiciclu mi-am afirmat convingerea că, în lupta cu regimurile autoritare, singurul răspuns valabil este autoritatea democrației. (…) Democrația noastră europeană este o democrație de compromis și de echilibru, iar acesta este un lucru pe care trebuie să îl protejăm ca pe o comoară, deoarece evită orice hegemonie“, a spus acesta.
Emmanuel Macron a recunoscut însă că o slăbiciune a Uniunii Europene este atunci când “suntem sugrumați în propriile noastre proceduri”.
“Nu există nicio fatalitate în proceduri, dar, încă o dată, trebuie să găsim o cale eficientă de a merge mai departe cu ambiție pentru a trece peste criză și pentru a evita, fără a lua decizii de care avem nevoie pentru a fi mai puternici”, a afirmat el, cu tărie.
În stilul său propriu orientat către probarea excepționalismului european, președintele francez a arătat că modelul european de solidaritate este urmat de Statele Unite ale Americii.
Referindu-se la Conferința privind viitorul Europei, Emmanuel Macron s-a adresat tinerilor și a spus că “trebuie să găsim din nou calea spre viitor”.
“Acesta este scopul acestei Conferințe privind viitorul Europei, de a găsi o modalitate de a modela o democrație în mod colectiv și de a ne învăța lecțiile (…) Va fi un exercițiu fără precedent să ascultăm întregul continent și să ne gândim la cum vrem să arate viitorul nostru”, a spus el, subliniind că le-a solicitat șefilor de stat sau de guvern din UE să se implice și să organizeze dezbateri cu cetățenii.
“Această conferință este un lucru pe care îl datorăm tinerilor noștri, cărora le cerem să facă cel mai greu sacrificiu în timpul acestei crize. Până la urmă, pentru ei vom construi această nouă Europă”, a continuat el.
El i-a îndemnat pe cetățeni și pe tineri să fie cutezători, insuflând ideea construirii unor noi legende europene.
“Sper ca această Conferință să fie momentul în care proiectele majore au ambiții majore. Vise majore. Cum vrem să arate Europa peste 100 de ani. Ce granițe va avea, ce instituții noi, ce proiecte culturale majore vom crea împreună, cum putem face din această Europă liderul reducerii emisiilor. Și sper ca neutralitatea noastră în ceea ce privește emisiile de dioxid de carbon să fie atinsă și mai repede. Cum putem construi această Europă a educației și a cercetării, făcându-o și mai puternică. Noile granițe în spațiu. Cum putem reuși, practic, să ne scriem noi înșine noile noastre legende“, a spus Macron, parafrazând un poet francez.
“Toate țările care și-au pierdut legendele, vor fi condamnate să moară de frig, și asta se va aplica și la toată Europa. Dacă ne pierdem din vedere legendele vom muri de frig. Trebuie să scriem noi legende. Depinde de noi. Depinde de voi. Vă mulțumesc. Și mă bazez pe voi“, a conchis președintele Franței.
Conferinţa privind viitorul Europei reprezintă un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale. Preşedinţia comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinţei.
Concluziile Conferinţei privind viitorul Europei sunt aşteptate în jurul lunii martie 2022, când Franţa se va afla la preşedinţia prin rotaţie a Consiliului Uniunii Europene – un moment oportun pentru Emmanuel Macron, care a fost ales pe baza unui program pro-european şi care intenţionează să facă din preşedinţia franceză a Consiliului un atu politic major în contextul alegerilor prezidenţiale franceze din mai 2022.
De altfel, cu două zile înainte de lansarea Conferinţei privind viitorul Europei, Parlamentul European a publicat vineri rezultatele sondajului Eurobarometru privind viitorul Europei, care arată că pentru o largă majoritate a europenilor una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum este şi actuala pandemie. Raportul complet al sondajului comandat în premieră împreună de Parlamentul European și de Comisia Europeană constată între altele că aproximativ opt din zece europeni (81%) și șapte din zece români (70%) sunt de acord că una dintre priorităţile conferinţei ar trebui să fie modul în care UE ar putea gestiona mai bine crizele, cum ar fi pandemia de COVID-19; peste o treime (38%) dintre europeni și 32% dintre români sunt întrutotul de acord cu acest lucru.
În acest sens, Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, a lansat la 19 aprilie platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său.
Platforma digitală multilingvă este complet interactivă şi multilingvă: cetăţenii pot interacţiona unii cu alţii şi îşi discuta propunerile cu cetăţeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetăţenii din toate categoriile sociale sunt încurajaţi să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar şi să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #ViitorulItiApartine.
Platforma va asigura transparenţă deplină – un principiu-cheie al conferinţei – întrucât toate contribuţiile şi rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate şi puse la dispoziţia publicului. Principalele idei şi recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuţii pentru grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni şi pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinţei.
Toate evenimentele legate de conferinţă care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetăţenilor să efectueze căutări şi să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-şi derula şi promova iniţiativele. Toţi participanţii şi toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinţei privind viitorul Europei, care stabileşte standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.
Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice şi mediul; sănătatea; o economie mai puternică şi mai echitabilă; justiţia socială şi locurile de muncă; UE în lume; valori şi drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democraţia europeană; migraţia; educaţia, cultura, tineretul şi sportul. Aceste teme sunt completate de o “cutie deschisă” pentru subiecte transversale şi de altă natură (alte idei), cetăţenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfăşoară cu adevărat de la bază spre vârf.
Platforma oferă, de asemenea, informaţii cu privire la structura şi activitatea conferinţei. Aceasta este deschisă tuturor cetăţenilor UE, precum şi instituţiilor şi organismelor UE, parlamentelor naţionale, autorităţilor naţionale şi locale şi societăţii civile. Platforma va respecta pe deplin viaţa privată a utilizatorilor şi normele UE privind protecţia datelor.
