( Simona DANDA – Vremea Noua )
Poveste de viață
PROFIL… Vremea Nouă vă prezintă astăzi povestea noului prefect al județului Vaslui, Marcel Lăudatu. Este originar din Aiud, a terminat facultatea în Cluj și a fost coleg de cămin, în studenție, cu președintele României, Klaus Iohannis. Amândoi sunt, la bază, cadre didactice, profesori de fizică, iar acum reprezentanți ai politicii românești. Marcel Lăudatu, președintele filialei județene PLUS, ne-a povestit cum a ajuns în Vaslui și în ce proiecte a fost implicat de-a lungul celor 30 de ani de când locuiește aici. Citiți, de asemenea, în rândurile următoare ce l-a determinat să intre în politică și cu ce gânduri începe această nouă etapă din viața sa. Pentru numirea oficială mai are de așteptat un pic ! Nu a fost numit în primul val de premier, probabil nu i-au sosit avizele de la serviciile noastre secrete care-i verifică integritatea.
Noul prefect al județului Vaslui, Marcel Lăudatu, s-a născut în Aiud și a urmat studiile Facultății de Chimie – Tehnologie Chimică din Cluj, specializarea Chimie-Fizică. În acea perioadă, era student la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și președintele României, Klaus Iohannis. “Am fost colegi de cămin, studiam la aceeași universitate, dar nu am avut relații directe, nu am relaționat, dar ne întâlneam prin cămin, ne știam din vedere. Când eu eram în anul 1, el era în ultimul an. Eu am terminat Chimie-Fizică, dumnealui, Matematică-Fizică”, își amintește Marcel Lăudatu.
Profesor de fizică timp de 30 ani la Școala Gimnazială “Theodor Rosetti” Solești
A absolvit studiile universitare în anul 1985 și a primit un post de profesor de fizică la o școală din județul Vaslui. “Exista atunci așa-numita politică de uniformizare, de dezdrădăcinare a tinerilor, absolvenții din Cluj primeau posturi cu predilecție în Moldova, cei din Moldova primeau în Transilvania sau în Muntenia, cei din sudul țării primeau în Transilvania și în Moldova. Din 75 de absolvenți, 22 am ajuns în Moldova. Au mai rămas în zonă doar două colege, în rest au plecat, s-au mutat ori s-au întors în orașele de origine. Eu am primit repartiție în comuna Albești. Nu puteai să refuzi, pentru că dacă o făceai, pierdeai dreptul de a profesa. În ’89, împreună cu soția mea, pe care am cunoscut-o printr-un prieten comun, ne-am mutat în Aiud. Ne-am întors în județul Vaslui în ’91, pentru că erau niște probleme în familia extinsă, și am început să lucrez la Școala “Theodor Rosetti” din Solești. Era singurul post care permitea o navetă lejeră. Au trecut de atunci aproape 30 ani, am rămas acolo pentru că am avut parte de niște colegi extraordinari, un colectiv frumos, oameni deosebiți. M-am simțit ca acasă. Fiecare cadru didactic a încercat să-și aducă aportul atât cât a putut, am beneficiat și beneficiem de condiții bune, școala a fost renovată, laboratoarele la fel, iar nivelul elevilor a crescut mult față de perioada în care am venit eu. Gândiți-vă că în 1991, în Solești, era un singur student, marea majoritate a elevilor se mulțumea cu o școală profesională, cel mult un liceu. Între timp, copiii au simțit nevoia de a face ceva mai mult, avem foști elevi medici, profesori, preoți, ingineri, profesori universitari, specialiști IT. Unii au ajuns să profeseze în străinătate, chiar în SUA. Îmi place să cred că o bucățică din realizările acestor copii se datorează și nouă, profesorilor, care am încercat să le transmitem pasiunea pentru un domeniu”, a povestit noul prefect.
Timp de 12 ani a asigurat suport informatic pentru farmacii
Pe lângă orele de fizică, acesta a simțit nevoia de a se implica și în alte proiecte. “A fost o perioadă în care salariile din învățământ erau foarte mici și trebuia să ne mărim cumva veniturile. Întâmplarea a făcut să fi urmat niște cursuri private în domeniul IT și să cunosc un manager pe zona Moldova, care asigura suport informatic pentru farmacii. În momentul în care am început activitatea, erau doar 8-9 farmacii care foloseau soft-ul respectiv. Când am plecat, după 12 ani, erau 76. Nu e ușor să lucrezi în sistemul de sănătate, implică un consum foarte mare de resurse, cere mult timp și energie. În 2016 am intrat într-un alt proiect, începusem să am niște probleme de sănătate, astfel că în 2017 am renunțat. Am avut ocazia să cunosc un dezvoltator de software din Croația, care nu avea om pe România. Este vorba despre un soft pentru fermieri, care îi ajuta să înțeleagă ce se petrece din punct de vedere financiar în fermele lor. Permitea urmărirea profitabilității pe fiecare bucățică de teren, le oferea o viziune asupra afacerii, însă mulți nu realizau cât de important era acest aspect. E o problemă specifică României. Fermierul se implică în toate, orice activitate îi consumă timp și normal că unui om, care muncește toată ziua, îi vine foarte greu seara să se apuce să mai învețe ceva”, a povestit Lăudatu.
“Am fost atras de acești oameni care și-au sacrificat timpul încercând să facă ceva”
POLITICIANUL… În politică a intrat datorită implicării în proiectului “România 100”, o organizație nonguvernamentală care urmărea trezirea spiritului civic și implicarea cetățenilor în societate. “România 100 era structurată pe grupuri de lucruri – educație, justiție, sănătate etc. Am considerat că, fiind mai liber, pot să mă implic, mai ales că nu aveam cine știe ce experiență în domeniul nonguvernamental. Apoi a început să se discute despre posibila apariție a unui partid care să ofere o alternativă. Partidul trebuia să se numească România Împreună, dar tot apăreau piedici, contestații peste contestații, și riscam să ne aflăm într-o situație perpetuă de contestație. Și atunci a apărut Partidul PLUS. La început nu a fost o organizare de tip filială, ci de grup de inițiativă județeană. Abia în urmă cu doi ani, în 2019, am avut prima conferință județeană în care s-au desfășurat alegerile pentru stabilirea conducerii județene. Totul a venit cumva organic, am început să cunosc oameni foarte valoroși, unii dintre ei sunt astăzi în Parlamentul României, Guvernul României, fac parte din diverse ministere, sunt chiar miniștri, cum e Ciprian Teleman sau Vlad Voiculescu. Am fost atras de acești oameni care și-au sacrificat timpul încercând să facă ceva. Am avut și noi câteva acțiuni la Vaslui. La început eram dezamăgiți, pentru că nu vedeam deschidere dinspre cetățeni, dar încet-încet au început să vină spre noi oameni care voiau să se implice în probleme societății”, a mai povestit Marcel Lăudatu.
“Îmi doresc o bună colaborare interinstituțională”
INALT FUNCȚIONARUL… Funcția de prefect al județului Vaslui l-a luat puțin prin suprindere, mărturisind că a avut nevoie de puțin timp de analiză. “E o poziție de mare responsabilitate, vă spun sincer, nu am crezut din prima clipă. Mi-a trebuit o perioadă de timp, ca să pot analiza situația. M-am consultat și cu familia, a fost, bineînțeles, entuziasmată, dar în același timp îngrijorată pentru ceea ce va urma, pentru că o astfel de funcție implică multă disponibilitate. Eu cred că mă voi descurca, pentru că am lucrat în mediul rural, am experiență și în instituțiile bugetare, înțeleg care sunt problemele și care sunt prioritățile. Cred că nu e prea târziu să încercăm să mișcăm lucrurile. Vasluiul are un potențial uman fenomenal care se pierde. Din păcate, copiii noștri, crescuți și instruiți în județ, își desfășoară activitățile și aduc plus valoare în altă parte. Exista un termen, acum văd că nu prea se mai folosește, <brain drain> (n.r. în traducere – scurgerea creierelor), un fenomen întâlnit în țări precum India. Specialiștii lor plecau în America, uite că și România a intrat într-un <brain drain>, iar Vasluiul cu atât mai mult. Îmi doresc o bună colaborare interinstituțională, pentru că locuitorii județului Vaslui merită mult mai mult decât ceea ce li s-a oferit până acum. Nu vreau să sune a populism, cei care mă cunosc știu că nu sunt adeptul populismelor, însă trebuie să facem ceva mai mult pentru oamenii din acest județ”, a conchis noul prefect.